Un farang nu este o guava
Unii expatriați în Tailanda Gândiți-vă că cuvântul farang, care este folosit pe scară largă pentru a descrie un străin, este ofensator și este derivat din cuvântul thailandez farang, care înseamnă guava. Este o concepție greșită binecunoscută, pe care Pichaya Svasti o risipește în Bangkok Post.
Svasti, care se autointitulează un ciudat al istoriei și al limbajului, explică că cuvântul farang nu este deloc ofensator sau negativ. Conform teoriei celei mai probabile, thailandezii au împrumutat din persană cuvântul farangi, care era folosit pentru a se referi la europeni și non-musulmani. Tribul de vest germanic al francilor și-a derivat și numele de la ea în Evul Mediu timpuriu, de unde și-a luat numele Franța.
Deoarece thailandezii au obiceiul de a simplifica sau de a pune propria întorsătură cuvintelor străine greu de pronunțat, le-au transformat în farang.
„Este părerea mea”, scrie doamna Pichaya (thaiezii folosesc prenumele), „că cuvântul farang, folosit pentru a se referi la străini, nu are nimic de-a face cu cuvântul farang care înseamnă fruct de guava”. Pentru comparație, ea menționează cuvântul englez pacient, care înseamnă atât pacient, cât și pacient.
Numai când farang este combinat cu khi nok (excremente de păsări) are o conotație ofensivă. Aceasta se referă la un străin nesigur.
(Sursa: Bangkok Post, 28 iulie 2011)
Am citit odată pe undeva că cuvântul Farang (pronunțat Falang în thailandeză) vine de la Francais, pentru că se pare că în trecut a existat o bază a armatei franceze în sau în apropiere de Bangkok. Francezii au fost una dintre primele naționalități care au câștigat un loc în Thailanda. Francezii erau Francais, care mai târziu a devenit Falang. Ulterior, acest termen a fost folosit pentru toți străinii, indiferent de naționalitate.
te rog nu-l pronunta ca falang.
Nu o să-ți dai un impediment de vorbire pentru că ei nu pot spune R în Isaan, nu-i așa?
ฝรั่ง <- există doar un ror rua în asta: faRang
De ce să nu spui falang. Doar 10% dintre thailandezi pronunță „R”.
Eu însumi am învățat să vorbesc thailandeză și când pronunți doar „R”, ei spun că nu vorbești ca un thailandez adevărat.
Apropo, soția mea și familia ei NU sunt din Isaan.
Isaan face parte din Thailanda. Uneori am senzația că vorbim despre asta
Thailanda vorbim aici exclusiv despre Isaan.
Doar uitați-vă și ascultați la televizorul oficial (nu la săpunurile) și la radio.
cineva cu puțină educație pronunță pur și simplu R.
De exemplu, într-o reclamă aleatorie la televizor, mașina este pur și simplu putredă în loc de lot, ananasul este saparot în loc de sapalot și este gustos arooi în loc de alooi.
Dacă cineva învață olandeză, acea persoană nu ia și ABN ca punct de plecare și nu Plat Haags?
Așa e, prietena mea mereu mă lovește în cap când spun aloi sau sapalot, nu ești fermier, mi se spune, haha
Cu siguranță este ușor să înveți să pronunți „R”.
Am lucrat la asta cu mai multe persoane.
Apropo, cuvântul „CARTOF” este și farang.
Numele meu este BeRnaRdo. Și ei vor stăpâni asta.
Pronunțarea numelui meu într-un „L” este mai dificil pentru noi. Încearcă.
Asta încă nu răspunde la întrebare. De asemenea, am crezut că Farang este o corupție a lui Français. Din moment ce am crezut mereu că un francez a fost primul european care a ajuns la curtea thailandeză din Thailanda în 1848, asta mi s-a părut mai mult decât plauzibil. Cine are răspunsul?
Dragă Menno,
Portughezii au avut contacte cu siamezii la sfârșitul secolului al XVI-lea, imediat după aceea, la începutul secolului al XVII-lea, au sosit olandezii, cu care au avut și cele mai extinse contacte comerciale.
Francezii și englezii au devenit interesați abia în secolul al XIX-lea. Nu a existat niciodată o bază de armată franceză, au fost niște mercenari francezi, dar nu au avut prea mult succes.
Farang descinde probabil din „Franks”, numele pe care cruciații îl aveau deja printre arabi, care au venit în Thailanda pentru comerț înaintea portughezilor.
@Jim, ai sprijinul meu. De asemenea, mi se pare trist că unii oameni cred că vorbesc thailandeză când înlocuiesc R cu L. Întotdeauna pronunț R și aici, în satul meu, încearcă să facă și asta, deși este o problemă pentru ei și recunosc și ei. aceasta.
Cu toate acestea, este adevărat că ortografia ambelor este exact identică.
În provincia Isaan auziți uneori cuvântul „Baksidaa”, cred că acesta nu este un cuvânt foarte frumos. Guava înseamnă și ea același lucru, cred.
Un lingvist/expert în Thailanda care știe să interpreteze asta?
În dialectul Isaan, o guava este numită și Mak Seeda. Străinul alb este uneori numit Bak Seeda. Se dorește să fie la fel de neutru ca farang.
Barajul Farang este un străin de culoare
Termenul Farang, într-adevăr, mai mult sau mai puțin, provine de la arabi care făceau deja afaceri cu tribul de atunci foarte puternic al francilor și probabil că toți au fost corupti în farang. Au existat deja contacte între thailandezi și franci în secolul al XVII-lea.
sursa wikipedia
bak seeda, o folosesc și în Laos, așa e
Dragă Hans,
În timp ce apare comentariul tău, și eu mă uit doar la Wikipedia. De dragul completității, întregul text pe care îl găsesc. Mi se pare o poveste destul de completă și plauzibilă. În textul englez, cuvântul este urmărit până la originea cuvântului. Franceză ca provenind din Franconia, care la rândul său provine dintr-o corupție a cuvântului „indo-persan” – dacă traduc corect – pentru străin.
Vezi citatele de mai jos. Cel mai interesant!
Wikipedia (NL):
Cuvântul provine cel mai probabil de la farangset, care este pronunția thailandeză a lui Français, cuvântul francez pentru „franceză” sau „francez”. Franța a fost prima țară care a stabilit legături culturale cu Thailanda în secolul al XVII-lea. Pentru thailandezii de atunci, „alb” și „francez” erau același lucru.
Și Wikipedia (Eng.)
În general, se crede că cuvântul farang provine din cuvântul indo-persan farangi, adică străin. Aceasta, la rândul său, provine de la cuvântul Frank prin cuvântul arab firinjīyah, care a fost folosit pentru a se referi la franci, un trib german de vest care a devenit cea mai mare putere politică din Europa de Vest în timpul Evului Mediu timpuriu și de la care Franța își trage numele. Datorită faptului că Imperiul Franc a condus Europa de Vest timp de secole, cuvântul „Frank” a devenit profund asociat, de către est-europeni și Orientul Mijlociu, cu latinii care mărturiseau credința romano-catolică. Dintr-un alt raport, cuvântul vine prin arabă („afranj”) și există destul de multe articole despre asta. Unul dintre cele mai detaliate tratamente ale subiectului este de către Rashid al-din Fazl Allâh.[16]
În ambele cazuri, cuvântul inițial a fost pronunțat firangi în nordul Indiei sau parangiar în tamil și a intrat în khmer ca barang și malaez ca ferenggi.
Deci Farang / Falang are de-a face cu Francais, Franconia, Franța.
Nu locuiesc în Isaan, ci alternativ în alte două părți ale Thailandei.
Pronunția corectă este faRang.
Dar oriunde aș fi, în majoritatea cazurilor îi aud pe thailandezi spunând faLang.
Încerc să-i învăț pe unii tineri câteva cuvinte în engleză; se acordă multă atenție afirmației: R-ul pur și simplu nu vrea să iasă corect cu ei.
Continui să insist asupra pronunției corecte, până acum, oricând este rămâne foarte dificil.
Știu o poveste a cuiva care a explicat ceva unor thailandezi într-o engleză frumoasă:
propoziții frumoase, gramaticale și pronunție 100% engleză.
Oamenii nu l-au înțeles.
S-a întors anul următor. Acum avea o altă abordare: propoziții scurte și engleză strâmbă.
Apoi a primit complimente pe care se pare că învățase multe în acel an trecut, pentru că acum oamenii îl puteau înțelege bine.
Îmi amintește de expresia: „Dacă nu poți să te lupți cu ei, alătură-te lor”.
Deci, dacă nu există altă opțiune, adaptează-te în consecință, atunci vei fi cel mai clar.
Se încadrează la capitolul „integrare”.
Nu contează dacă o pisică este neagră sau albă, atâta timp cât prinde șoareci.