Daniel Brouchebourde, un franco-flamand în slujba curții siameze

Regele Narai

Din punct de vedere istoric, zone mari din ceea ce este acum extremul nord-vest al Republicii Franceze au aparținut cândva Țărilor de Jos nu cu mult timp în urmă. Flandra de Sud sau Flandra Franceză, Artois și Picardia cu orașe puternice precum Lille (Lille), Atrecht (Arras) și Cambrai (Cambrai) au fost cândva bijuterii în coroana celor șaptesprezece provincii. Din această regiune au venit în ultima jumătate a secolului 17^e secolul, acum complet uitat Daniel Brouchebourde, un om care a fost medic personal pentru doi regi siamezi.

Regele Siamez Narai cele cuprinse între 1656 și 1688 Ayutthaya guvernat a făcut apel la străini aproape toată perioada domniei sale. Mercenarii persani au fost cei care l-au adus la putere, el i-a întâmpinat pe negustorii englezi care fuseseră expulzați din Cambodgia și le-a pus să înființeze un post comercial al Companiei Indiilor de Est și se știe că intrigantul grec pro-francez Constantin Paulkhon era consilierul său principal. Contează că celălalt Farang așa cum au văzut că se întâmplă cu tristețe portughezii, spaniolii și în special olandezii Companiei Olandeze Indiilor de Est (VOC). După COV După ce și-a îndoit mușchii și a blocat Chao Phraya cu nave de război, Narai și-a dat seama că nu mai avea de ales decât să-i țină pe olandezi în condiții amicale. Când relațiile dintre VOC și rege s-au îmbunătățit, el a cerut în mod regulat VOC să-i trimită profesioniști care să-l ajute cu expertiza lor occidentală. De exemplu, în 1668 VOC a trimis un morman (tunner) și unul producator de cruste la Curtea Siamezei. Pe parcursul anilor următori, de la Batavia la Ayutthaya au urmat, printre altele, un emailator, un aurar și un maestru constructor.

Asediul trupelor franceze la Bangkok 1688

În 1672, Daniel Brouchebourde, un om franco-flamand, a fost numit medic personal al regelui Siamez. O vreme a practicat ca chirurg-chirurg în Sedan, un oraș din nord-estul Franței, înainte de a începe să lucreze ca medic de navă în Camera din Amsterdam a VOC în jurul anului 1655. Poate că era un protestant, poate un hughenot, care căutase protecție în Provinciile Unite după ce regele francez Ludovic al XIV-lea a lansat o campanie cu câțiva ani mai devreme pentru a forța protestanții să se întoarcă la stâna romană. Numele Brouchebourde se referă probabil la Broekburg, un loc de lângă Dunkerque și acest lucru nu face decât să fundamenteze această teză pentru că Broekburg, care se afla în prima linie a războaielor de succesiune franco-spaniolă, se alăturase în acea perioadă cu statulderul William al II-lea de Orange. Din 1659, Brouchebourde a fost chirurg șef al VOC din Nakhon Sithammarat și a fost căsătorit cu un siamez. Cu puțin înainte de 1669 s-a mutat împreună cu soția sa la Ayutthaya. Abilitățile sale de medic au pătruns curând în cercurile curții și, după ce a tratat cu succes câțiva curteni, regele Narai a întrebat VOC din Batavia dacă poate să-l împrumute pe medic. O solicitare pe care conducerea VOC din Batavia a acceptat-o ​​cu plăcere, pentru că un angajat fluent vorbitor de siameză care locuia în cercurile cele mai înalte curți a fost întotdeauna un bonus frumos...

Daniel a reușit rapid să câștige încrederea monarhului. Totuși, acest lucru nu l-a împiedicat să se implice - poate împotriva voinței sale - în ceea ce va fi cunoscut mai târziu în cărțile de istorie thailandeză ca Revoluția din 1688'. În acel an, starea de sănătate a regelui era în scădere, iar francezii, încurajați de Paulkhon, au încercat să profite de vidul de putere rezultat și să-și extindă baza de putere trimițând trupe și ocupând fortărețele din Bangkok și Mergui. Un numar de siamez notabili, conduși de influentul curtean Phetracha, căpitanul regimentului regal de elefanți și prințesa Si Suphan, o soră vitregă a regelui, au văzut acest lucru ca pe o invazie a suveranității siameze și l-au ucis pe Paulkhon și un număr dintre aliații săi siamezi, inclusiv prinții Mom Pi, Noi și Aphaitot din drum. Francezii au devenit manu militari chemați la ordine și și-au forțat trupele să părăsească țara. În acest fel, după moartea lui Narai, Phetracha a putut urca pe tron ​​fără prea multă opoziție.

Din sursele VOC, Daniel apare ca cineva care nu a jucat niciun rol important în criza constituțională din 1688, ci ca un occidental de încredere și apreciat de toate partidele într-o perioadă în care aproape toți occidentalii erau bănuiți. Sursele franceze, totuși, ating o cu totul altă ordine de idei. Acolo, Daniel Brouchebourde este un intrigator care, împreună cu olandezii, era în comun cu Phetracha. Medicul VOC nu numai că a supraviețuit nevătămat crizei din 1688, dar chiar a ieșit din acest conflict intern întărit. Regele Phetracha i-a acordat chiar titlul onorific în semn de recunoștință pentru serviciile prestate  Okphra Phaetosot. A murit în Ayutthaya în 1697. A lăsat moștenirea deloc neglijabilă de 1.582 de guldeni. O moștenire, care – conform legii siameze – a mers coroanei siameze. Moștenitorii lui Daniels erau toți născuți din femei unite și, prin urmare, uniți, așa că au trebuit să respecte jurisprudența unită.

Regele Narai

Fiul său cel mare, Mozes, nu numai că a călcat pe urmele lui Daniels și a lucrat ca medic la tribunal, dar avea și o slujbă secundară profitabilă. Din 1688 a fost, timp de trei ani, contabilul fabricii de VOC din Ayutthaya. În 1690-1691, când contractul său de trei ani cu VOC a expirat, Pieter Van den Hoorn, comerciantul șef al VOC din Siam, a dorit să-l prelungească. Moise se făcuse indispensabil pentru VOC ca interpret și mediator. Cu toate acestea, acest lucru a fost împotriva voinței lui Mozes și a dus la un conflict aprins în care Van den Hoorn a amenințat că îl va alunga pe doctor în Batavia. Daniel și Mozes apelează apoi la Phraklang, ministrul responsabil de contactele cu străinii, pentru protecție. Phraklang a informat VOC că Moise nu numai că s-a născut în Siam dintr-o femeie siameză, ci a fost și unul dintre medicii personali ai regelui și, prin urmare, era un supus siamez. Acum era chiar clar pentru VOC că Brouchebourde putea conta pe o protecție înaltă... Din cauza utilității incontestabile a familiei pentru VOC, nu a durat mult până când faldurile au fost reparate și din 1709 Moise a primit un salariu lunar de la VOC. VOC de 30 de guldeni ca recompensă pentru a luiloialitatecatre Companie…

Un alt fiu, Paulus Brouchebourde, a fost, de asemenea, angajat de Curte și VOC ca medic asistent. În 1692, el a cerut prin intermediul negustorului șef Joannes van Wagensvelt să fie promovat la funcția de chirurg. O cerere, căreia VOC a refuzat să o respecte din motive necunoscute. Doi ani mai târziu, la sfârșitul anului 1694, Paulus a informat VOC că părăsește serviciul. S-a angajat ca căpitan în flota siameză și a primit comanda unei nave cu care a navigat în India, printre altele.

Al treilea fiu al lui Daniel, Pieter a fost Al doilea Taelman sau interpret al VOC. El a ajuns la un sfârșit dramatic în 1713. În acel an, oficialii siamezi au descoperit că COV nu protejase doar câțiva comercianți de opiu, dar că opiu era și comercializat în imediata vecinătate a fabricii de COV. În timpul unui raid în această baracă de opiu, Pieter Brouchebourde a fost ucis de bărbați care erau în slujba prințului moștenitor Phon, mai târziu rege Borommakot. Ca represalii pentru posibila implicare în COV, siamezii au înghețat întregul comerț cu COV din imperiu timp de două luni. Nu pe nedrept, Dirck Blom, comerciantul șef al VOC din Ayutthaya, la acuzat pe Peter.comportament neglijent'...

Se știe că Mozes Brouchebourde a avut doi fii dintr-o căsătorie cu o femeie Mon. Nu au supraviețuit niciun document despre Filemon, în afară de o mențiune ca medic la Curtea Siamezei. Fratele său Jeremias Brouchebourde a lăsat urme. O scrisoare din 1711 arată că a fost angajat la VOC și că se spera că va începe curând să lucreze pentru ei ca interpret. Nu este surprinzător, deoarece mărturiile arată că Jeremias vorbea siameză, mon, franceză și portugheză pe lângă olandeză. Când tatăl Mozes a murit în 1724, Jeremias i-a succedat în poziția sa de medic personal al regelui. Jeremias a cerut VOC să-l plătească, la fel ca și tatăl său, dar negustorul șef Prageman l-a informat pe guvernatorul general din Batavia că se îndoia că Jeremias ar putea însemna mult pentru VOC, după care cererea i-a fost prompt respinsă.

Ultima mențiune despre acești frați datează din 1732. În acel an au făcut apel la VOC să-și trimită chirurgul șef de la Batavia, când s-a dovedit că nu au reușit să-l vindece pe regele Thai Sa, bolnav în stadiu terminal. Se pare că nu se mai numărau printre favoriții medicali ai monarhului, deoarece frații s-au plâns că acesta s-a implicat prea mult cu șarlatani vietnamezi și chinezi...

Soții Brouchebourde au dispărut în negura istoriei, dar poate că descendenții acestui medic întreprinzător trăiesc și astăzi în Thailanda... În 1990, Dhiravat na Pombejra a scris un interesant hârtie despre Daniel și urmașii lui.