Mi se pare interesant de știut câți cititori ai Thailandblog-ului sunt implicați în limba thailandeză, cât de avansați sunt, cum au stăpânit limba și ce obstacole întâmpină. Un mic sondaj din care alții ar putea afla ceva.
Am impresia că sunt din ce în ce mai mulți oameni care învață sau vor să învețe thailandeză. Ar putea fi frumos și educativ să notăm experiențele acestor oameni. Cred că și alții pot beneficia de asta.
Prin urmare, am venit cu următoarele întrebări:
- La ce nivel esti acum? Pornire? Avansat? Foarte avansat? Curgere?
- Stii sa citesti si sa scrii? Cat de bine?
- Cum ai invatat limba?
- De cât timp înveți?
- Care au fost cele mai mari dificultăți în învățare?
- Cum îți vei îmbunătăți în continuare abilitățile?
Lasă-mă să încep lucrurile.
1. Aproape fluent în conversația normală de zi cu zi. La telefon, majoritatea oamenilor cred că sunt thailandez, poate din Isaan sau din sudul adânc? pentru că am un anumit accent. Măgulesc uneori cred... Când discut subiecte mai dificile, politică desigur sau chestiuni tehnice, mă consider o persoană avansată. Mai trebuie să cer clarificări din când în când. Uneori nu mă pot gândi la un cuvânt sau o expresie.
2. Cititul îmi merge bine. Mă descurc bine cu ziarul, documentele și literatura simplă. Literatura dificilă sau poezia este încă o problemă: sunt novice acolo. Când vine vorba de scris, sunt între începător și avansat. O scrisoare obișnuită pune puține probleme, dar există întotdeauna câteva greșeli gramaticale, de stil sau de ortografie.
3. Am început în Olanda, cu un an înainte de a mă muta în Thailanda, cu casete de modă veche pe care le ascultam în timp ce conduceam. Când ne-am dus să locuim în Thailanda în 1999, una dintre primele mele vizite a fost la liceu, unde am întrebat în camera personalului cine voia să mă învețe thailandeză. Dupa un an am inceput sa urmez invatamantul extracurricular (vezi nota). (Pe atunci foloseam doar thailandeză pentru a comunica aici). Eram într-un grup de vreo douăzeci de oameni de vârstă mijlocie. Unul avea chiar 65 de ani. Foarte confortabil. După trei ani am obținut diploma de școală primară thailandeză și după alți trei ani diploma de liceu de 3 ani. Examenele de stat au fost foarte ușoare, doar cu variante multiple. Întotdeauna am primit un 6 la thailandeză, un 7 sau 8 la celelalte materii. După aceea, din păcate, nu am făcut mare lucru cu limba thailandeză până acum 5 ani când m-am mutat la Chiang Mai cu fiul meu după divorțul meu. Acum am două ore de lecții de thailandeză pe săptămână din nou.
4. Deci șaisprezece ani, dintre care șase foarte intensi, adică 2-3 ore pe zi.
5. pronunție thailandeză (tonuri!) și ortografie. Încă trebuie să-l caut în mod regulat și adesea greșesc.
6. O să o țin așa. Citiți și ascultați, vorbiți și scrieți ceva.
Notă: Se recomandă educația extracurriculară. Există o școală în fiecare tambon. Lecții de sâmbătă dimineața și auto-studiu în continuare. Costă aproape nimic, o sumă mică și manuale. Se numește în thailandeză: การศึกษานอกระบบ kaan seuksǎa nôhk rábop, numit de obicei cu abrevierea กษน koh sǒh noh. În mod rezonabil, după 1-2 ani de auto-studiu intensiv.
Care sunt experiențele, intențiile și problemele tale?
1. Pot să mă numesc avansat. Mă descurc bine în tot felul de situații de zi cu zi. În orice caz, exprimă bine ceea ce vreau să spun, dar nu înțeleg întotdeauna ce spun thailandezii. Este ciudat că de multe ori este totul sau nimic. Pe unele thailandeze le înțeleg perfect, altele cu dificultate. Mi se pare greu la telefon, dar asta găsesc și în olandeză. Înțelegerea este oricum partea cea mai dificilă. Nu prea pot urmări știrile la televizor. Bineînțeles că încă mai greșesc când vorbesc, dar stăpânesc bine pronunția tonurilor și uneori primesc un compliment pentru asta.
2. Pot să citesc destul de bine, dar nu mai fac mare lucru, doar când trebuie. Dar asta de multe ori mi-a servit foarte bine. Acest lucru elimină dezavantajul că trebuie să înțeleg ceva în acel moment și am timp pentru asta. Citeam cărți și ziare ca să exersez, dar nu mai fac asta.
3. A început puțin în anii 90, numărând și tot. Când m-am mutat acolo în 2000, a fost o încercare zadarnică și câțiva ani mai târziu a devenit serios. Mult timp petrecut pe tonuri. A fi capabil să citești ajută foarte mult în acest sens. Practic, tot auto-studiu. Am luat un profesor cu care să vorbesc pentru a-mi antrena abilitățile de ascultare. De asemenea, am învățat multe din cartea Black Fundamentals, vechile casete AUA cu exerciții de ton și Bangkok Post on marți lecțiile de limbă. Una peste alta, durează ani înainte să ajungi la orice nivel și la început crezi că înveți limba greșită, abilitățile tale de comunicare sunt atât de proaste. Și deodată vine un punct de cotitură și funcționează. Dezavantajul meu este că nu am un partener thailandez.
4. Serios cam 6 ani. Acum nu mai invat.
5. Fără probleme reale la învățare, mai mult în practică la început, mai ales înțelegere precisă.
6. Sunt mulțumit de asta, mă descurc și nu voi ajunge niciodată la nivelul unui vorbitor nativ.
Sunt de acord cu toate răspunsurile date de Kees. Aveam Linguaphone ca curs de casetă la acea vreme. În casa mea (în Thailanda), thailandeză se vorbește doar cu partenerul meu și cu fiul meu adoptiv de 13 ani la Matthayom 2.
Uau, mă bucur că ai avut puterea să perseverezi.
Deci nu o pot face. Știu câteva propoziții, pot număra până la 100 și acolo se oprește.
Vine în Thailanda ca turist din 96.
Aveam deja o broșură Assimil la acea vreme, dar asta nu m-a ajutat sau cu greu, așa că ai trecut rapid la engleză.
Ceea ce mi se potrivește cel mai bine este să iau lecții în Belgia, dar nici asta nu este evident.
Aprovizionare mică și/sau departe de orașul meu natal.
Și când călătoresc, nu mă văd stând în spatele unui birou de școală, vreau doar să mă distrez.
Sunt încă un novice când vine vorba de limba thailandeză. A cumpărat un auto-studiu de la NHA în Țările de Jos. Material didactic bun cu un player media care acoperă toate cuvintele de la cursul de thailandeză, precum și cele 5 pitch-uri. Acum locuiește în Thailanda (Udon Thani). Învăț de peste un an, dar totul merge foarte încet. Uneori mă descurajează (mai ales că nu pot înțelege, de exemplu, știrile thailandeze) și tind să mă opresc.
Apropo, pot lucra bine cu caracterele thailandeze prin intermediul tastaturii și pot citi thailandeză, deși foarte încet. Problema este că vocabularul meu nu este încă suficient de mare (estimez în jur de 1.200 de cuvinte).
Îmi doresc în continuare să perseverez și poate, după încă un an de auto-studiu, să iau lecții particulare. Dar nu va fi niciodată perfect. Scopul meu este să îi pot înțelege pe cei mai mulți dintre ei (în special cititorii de știri thailandezi) și să pot vorbi cu thailandezi destul de ușor. Desigur, este și adevărat că sunt aici în Isaan, care este destul de diferit de BKK Thai.
Sunt căsătorită de 11 ani și încă locuiesc în Belgia.
Am învățat limba thailandeză la o școală din Anvers. Am ținut asta timp de 1 an pentru că lecțiile aveau loc sâmbăta dimineața și asta mi-a fost ușor (transport). Asta a fost acum 3 ani și am uitat multe. Acasă vorbim engleză și olandeză și uneori apare un cuvânt thailandez. Observ printre prietenii mei cu femei și bărbați thailandezi că acest lucru se întâmplă și în familiile lor.
Intenția este, de-a lungul timpului, să se stabilească în Thailanda și să învețe în continuare mai multă limbă. Pur și simplu pentru că cred că oamenii m-ar contacta mai repede.
Doresc să reîncep școala thailandeză, dar acum este joi seară. Locuiesc la aproximativ 130 km de Anvers. Acest lucru este foarte greu pentru mine în timpul săptămânii (transport, ore târzii acasă).
Acest lucru este posibil cu cărțile, dar soția mea chiar nu mă ajută să fac afirmațiile corecte. Nu există lecții de thailandeză în Flandra de Vest. Deci auto-studiul este mesajul
Sunt avansat, studiez de aproximativ 4 ani și urmez cursul LTP de ceva vreme. Pot vorbi bine, dar au probleme majore în a auzi/înțelege ceea ce spun. Înțelegeți un număr de cuvinte dintr-o propoziție, dar adesea nu o înțelegeți deloc.
Are cineva si asta? Sfaturi?
Cu toții avem asta la început. Spuneți doar: khǒh thôot ná jang mâi khâo tsjai khráp khoen phôet wâa arai. — Îmi pare rău, încă nu te înțeleg. Poti sa repeti?' Apoi mesajul va fi repetat într-un limbaj mai ușor, mai scurt și mai lent.
1. Mă văd undeva între începător și avansat. Potrivit soției mele, am făcut progrese. Eu și soția mea vorbim acasă mixt thailandez-olandeză. Soția mea învață olandeză. În sat pot avea conversații simple, atâta timp cât nu este Isan... îmi pot face planul.
2. Pot citi cuvinte simple în thailandeză cu tonul corect. Dar propozițiile sunt adesea greu de analizat, pentru că nu prea știu unde încep/se termină cuvintele. Scrierea este limitată la litere (consoane și vocale)...
3. Eu însumi am început să învăț thailandeză după despărțirea de primul meu iubit thailandez. Apoi am decis să învăț thailandeză, ca să pot vorbi cu thailandezii de acolo. La fel și cu socrii mei și socrii mei. Așa fac și eu să-i cunosc mai bine. Și asta este absolut apreciat. Folosesc cărțile și CD-urile lui Paiboon pentru asta.
4. Am început să ascult, să citesc fonetic și să vorbesc în vara lui 2009. A început să citească limba thailandeză cu aproximativ 2 ani în urmă. Dar acasă am puțin (nu) timp să învăț. În Thailanda îmi pot face cu ușurință timp pentru asta. (1x 4-6 saptamani/an)
5. Cele mai mari probleme sunt citirea și amintirea! Ascultarea este, de asemenea, o problemă foarte mare, deoarece thailandezii vorbesc rapid și adesea neclar în Isaan. Eu nu aud bine și în mod normal ar trebui să port aparate auditive, ceea ce în practică o fac foarte rar...
6. Nu renunta. Vorbesc adesea thailandeză cu soția mea. În Thailanda încercați să învățați singuri cât mai multe posibil...
Nu mă gândesc prea mult la cunoștințele mele despre limbă! Totuși, dacă îi crezi pe thailandezi, totul este în regulă. Am început în același timp cu scriitorul. Tot cu casete. Două casete și o carte într-o cutie. Nu era ieftin atunci. În sala de sport, propozițiile și cuvintele au fost introduse la nesfârșit prin căști! Mai poate recita propoziții întregi ca și cum ar fi scripturi religioase. Oricum am scos multe din asta. Fără o bază, nu pornești niciodată cu adevărat, așa cum vezi cu mulți farangs. Pur și simplu puneți acea bază prin ștanțare de modă veche.
Învață cuvinte. Repetă de sute de ori până când ți se blochează în cap.
Nu se întâmplă automat, așa cum cred unii greșit. Doar copiii pot face asta.
Uneori am conversații lungi cu thailandezi și asta mă face să fiu optimist: pot!
Totuși: Unii par să nu înțeleagă deodată un cuvânt când le spun ceva. Mai ales în sudul Thailandei am întâmpinat probleme majore de comunicare.
Ceea ce este izbitor este că, dacă partenerii de conversație thailandezi vorbesc și engleză, ei îmi înțeleg mai bine thailandeza. Înțeleg ei mai bine accentul meu farang din cauza cunoașterii lor de engleză? Doi membri ai familiei vorbesc o engleză foarte rezonabilă, dar încă vorbim thailandeză între noi
Dacă trec la engleză pentru că îmi este mai ușor, ei refuză și continuă pur și simplu în thailandeză.
Un avantaj: soția mea locuiește aici de mai bine de 12 ani, dar încă are atât de multe dificultăți cu olandeza încât limba principală în casă este thailandeza. Copiii nu sunt aici. Nu înveți olandeză la restaurant pentru că acolo lucrează doar thailandezi. Altfel ar fi fost forțată să învețe să vorbească olandeză.
„Ceea ce este izbitor este că, dacă partenerii de conversație thailandezi vorbesc și engleză, ei îmi înțeleg mai bine thailandeza.”
Dragă, va avea de-a face cu nivelul de educație.
Unii thailandezi au mers la școală până la 14 ani și abia știu să citească sau să scrie thailandeză corect. Să nu mai vorbim de thailandeză frumos/curată.
Și dacă un thailandez vorbește un dialect, s-ar putea să fii totuși un vorbitor avansat, dar abia le vei înțelege?
Salutari.
Thai este a șasea sau a șaptea limbă pe care am început să o învăț și de departe cea mai dificilă, mai ales în ceea ce privește pronunția și memorarea. După patru ani, sunt încă novice. Mai ales că de obicei vorbesc engleză cu soția mea. Acum am multe cuvinte thailandeze și mă descurc într-un magazin.
Scuza mea pentru că nu am făcut mare lucru în ultimul timp a fost că eram prea ocupată cu alte lucruri.
În plus, încă învăț limba numărul cinci: japoneză. Am început asta când încă lucram și o voi continua până când nu o mai pot face. Personal cred că este o limbă mult mai frumoasă și, de asemenea, mult mai interesantă decât thailandeza.
Dar asta nu înseamnă că nu aș face nimic în privința thailandeză.
Cursurile mele de limbă sunt de obicei cursuri americane: Pimsleur și Rosetta Stone. De asemenea, am o serie de cărți și programe lingvistice pe computer.
Acum că cea mai mare parte a muncii de acasă a fost finalizată, pot să-mi iau din nou timpul și să continui cu thailandeză, pe lângă japoneză.
Am început-o undeva pe la 96/97 (cred).
Pur și simplu pentru că mergeam de câțiva ani în Thailanda și doream să aflu mai multe despre limbă.
Până atunci stăpânisem destul de bine cititul/scrisul.
Cea mai mare problemă este să dai tonurile corecte literelor și cuvintelor.
Exemplu. Poți să-l înțelegi și să-l citești ca un ton în creștere, dar a-l face să sune în creștere este altceva
S-a oprit după doi ani din cauza circumstanțelor și nu a mai investit niciodată timp în asta.
Regret acum că nu am dus-o mai departe.
În viața de zi cu zi aici, în Thailanda, acum este o combinație de olandeză/engleză și thailandeză acasă.
Planul este să-l reluăm și să ne concentrăm din nou pe limbă.
Cum ? Nu m-am hotarat inca, dar cu siguranta voi tine cont de pontul lui Tino (vezi nota lui).
Am început-o undeva pe la 96/97 (cred).
Pur și simplu pentru că mergeam de câțiva ani în Thailanda și doream să aflu mai multe despre limbă.
Până atunci stăpânisem destul de bine elementele de bază ale cititului și scrisului. Textele simple au mers destul de bine. Problema era că vocabularul meu era prea limitat, așa că nu am înțeles întotdeauna ce citeam când textele au devenit puțin mai dificile.
Vorbirea a fost o problemă mai mare, în special acordarea tonurilor potrivite literelor și cuvintelor.
Exemplu. Aș putea/pot să citesc și să înțeleg că o literă sau un cuvânt are un ton în creștere, dar a face să sune în creștere atunci când iese din gură a fost aparent o piedică majoră.
S-a oprit după doi ani din cauza circumstanțelor și nu a mai investit niciodată timp în asta.
Regret acum că nu am dus-o mai departe.
În viața de zi cu zi aici, în Thailanda, acum este o combinație de olandeză/engleză și thailandeză acasă.
Planul este să-l reluăm și să ne concentrăm din nou pe limbă.
Cum ? Nu m-am hotarat inca, dar cu siguranta voi tine cont de pontul lui Tino (vezi nota lui).
1. În viața de zi cu zi o vorbesc (aproape) fluent. Acest lucru se aplică și subiectelor despre economie sau politică. Vorbesc thailandeză 70% din zi și am un accent central din Thailanda. Pot să înțeleg isarn sau sudul thailandez destul de bine, dar nu o pot vorbi. Când schimb limba, de exemplu după ce vorbesc engleză sau olandeză mult timp, uneori nu găsesc cuvântul potrivit. Dar asta se aplică și în engleză sau olandeză.
2.O pot citi bine, dar o scriu prost.
3. Am urmat un curs de citit și scris acum 35 de ani. Dar cel mai mult am învățat ajutându-mi copiii să facă temele, începând de la grădiniță. Cred ca de aceea nu am un accent strain si automat tonurile merg bine. La telefon oamenii cred că sunt thailandez.
4. Deci deja 35 de ani, înveți în fiecare zi.
5. Experimentez numeroasele excepții în scris ca fiind cel mai dificil lucru despre limbajul scris. Chiar și un thailandez cu o pregătire bună de multe ori nu știe să scrie corect un cuvânt.
„Clasificatoarele” sunt greu de găsit întotdeauna corect.
6. formarea ulterioară va urma în mod firesc. În afară de cursul de acum 35 de ani, nu am avut niciodată lecții formale și nu am de gând să încep acum.
Cât de bine știți limba thailandeză, domnule Kuis?
Ei bine, asta este adesea dezamăgitor. În nota mea de mai sus am scris despre educația extracurriculară cu abrevierea กษน. Gresit! Ar trebui să fie กศน cu un soh saalaa. Gătiți soh noh.
Din fericire nu ai scris กกน
ตลกเลย ก.ก.น.
În glumă, întreb uneori o doamnă thailandeză ce înseamnă สสส. Ce crezi?
Știi că?
Moderator: Vă rugăm să nu discutați.
Locuiesc aici de doi ani și în fiecare sâmbătă și duminică dimineața iau o lecție de 1 oră cu un tânăr profesor (28 de ani) care în mod normal predă engleză thailandeză într-o școală comercială de limbi străine din Cha Am. Merg acolo în privat, după săptămânalul ei. loc de muncă și mai are doi elevi, de origine franceză. De aproape 1,5 ani acum. La început am urmat programa ei, dar în curând am trecut la ceea ce folosesc eu în fiecare zi. Acum îi spun poveștile în fiecare săptămână, complet în thailandeză. Bineînțeles că este și ea mulțumită de asta pentru că lucrurile picante... da, oricât de prundișă ar fi, cu siguranță vrea să știe despre ele. Ea se grăbește să mă întrerupă și să mă corecteze din punct de vedere al pronunției și tonației corecte. Am fost timid la început, uitându-mă mereu în ochii ei frumoși și în părul ei frumos. Aceste lucruri te ajută să înveți limba. Soția mea a fost împotriva mea să învăț thailandeză de la început pentru că aș lua rapid contact cu ceilalți... și anume cu alte femei și într-adevăr, îmi place să vorbesc cu doamna mea de masaj în fiecare săptămână, complet în thailandeză.
Merge destul de bine, chiar dacă dulcea mea soție a refuzat inițial să vorbească thailandeză cu mine. Acum știe că nu o poate opri. Este util dacă mergi singur la magazin, ceri oamenilor să vorbească încet și apoi totul decurge rapid și fără probleme.
De asemenea, notez multe, dar în timpul săptămânii cartea nu se deschide niciodată... poveștile mele incitante circulă în thailandeză în capul meu. Acum sunt fericit că mă pot întoarce la școală... da... asta era diferit înainte...
Sfat: nu supraîncărca și folosește cuvintele pe care le-ai învățat în weekend.
În două luni încep să scriu.
Sawasdee khrab!
44 de consoane și 15 semne vocale dintre care cel puțin 28 de vocale pot fi formate plus 4 semne de ton, în timp ce semnele rădăcinii sunt consoanele cu o vocală implicită sau modificate consecvent pentru a indica o vocală ulterioară, alta decât cea implicită, cu semnele vocale la stânga sau dreapta sau deasupra sau plasată sub consoana corespunzătoare. Sau o combinație a acestora, desigur. Și la sfârșitul unui cuvânt pronunți un caracter diferit decât atunci când acel caracter este în altă parte. Uneori.
După ce am învățat această înțelepciune, mă simt greu.
Nu, nu este pentru mine. Am chiar probleme cu numele fetelor. Dacă nu exersez anumite nume în fiecare zi, fac mizerie din prima literă pe care o pronunți, de exemplu, ca o combinație de k, g și g semi-moale, cu un indiciu de dzj și renunț . Apoi îmi este incredibil de foame după o sticlă de bere rece și trebuie să-mi amintesc să pronunț ultima silabă a cunoscutului nume de marcă/de familie de parcă cineva tocmai m-a călcat în picioare, altfel va eșua și această misiune.
Admirația mea pentru oamenii care reușesc să stăpânească thailandeză este enormă.
Mă țin de câteva expresii frecvent utilizate și cuvinte cunoscute, plus numerele, care nu sunt dificile și foarte utile.
Limba este cea mai mare barieră, nu voi putea niciodată să vin cu o glumă drăguță. Cred că problema este inițial subestimată de mulți expați. Personal, nu m-aș gândi să trăiești permanent într-o țară în care nu poți înțelege oamenii și nu poți citi textele.
Mi-ar plăcea să o învăț, dar unde trebuie să merg în Thailanda? Eu locuiesc în Udon Thani și soția mea este de acolo și acum mergem acolo de 6 luni, așa că aș vrea să învăț ceva de la Thais.
gr Pierre
1) Începător/avansat. Mă descurc pe piață și într-o conversație 1-la-1. Chiar dacă nu vorbesc în mod activ limba de 16 ani, ceea ce știam este încă acolo.
2) Știu să citesc și să scriu puțin, dar adesea nu știu ce citesc...
3) În 1996 am lucrat în Chachoengsao la un loc cu colegi thailandezi care nu vorbeau engleza (și nici nu o vorbeam eu, de altfel). Am învățat acolo noțiunile de bază ale thailandezei și englezei în scurt timp (când aveam un coleg suedez). După o lună am început să lucrez în Phuket, unde am lucrat și cu colegi thailandezi și internaționali și am avut multe contacte cu localnicii și am vorbit cu ei în thailandeză. Am avut și câțiva prieteni thailandezi care nu vorbeau engleza. Mai târziu am avut socri thailandezi care nici nu vorbeau engleza. De asemenea, am fost la Universitatea Songkla pentru un curs de thailandeză, unde am învățat elementele de bază ale scrisului și cititului.
4) Între 1996 și 2000 pe stradă și la școală câte 1 oră pe săptămână timp de jumătate de an. Apoi am vorbit cu soțul meu thailandez Thinglish, engleză simplă cu gramatică thailandeză și cuvinte atât thailandeze, cât și olandeze. Un amestec care nu a fost bun pentru niciunul dintre noi dezvoltării limbajului, dar în care ne-am putut înțelege foarte bine.
5) Îmi este greu să învăț care „k” corespunde cărei tonuri, de exemplu, koh kai sau koh khai, este un ton mediu sau scăzut, de exemplu? Acest lucru cauzează în principal probleme la scriere.
6) Aș dori să învăț să vorbesc și să citesc/scriu mai bine thailandeză. Acest lucru se datorează faptului că intenționez să trăiesc din nou în Thailanda peste câțiva ani. Am cărți de auto-studiu care sper să mă ajute să-mi cresc vocabularul și să-mi îmbunătățesc abilitățile de scris.
Rămâne o limbă frumoasă!
My Thai nu ajunge mai departe decât taxi Thai: stânga, dreapta, drept, 0-9999, cald, rece, da, nu, gustos, mirositor și așa mai departe. Și bineînțeles niște cuvinte dulci (juub, jubu jubu, chan rak thur), obraznice sau vulgare (hei, hi, ham).
Când am cunoscut-o pe soția mea, una dintre primele ei întrebări a fost dacă vorbeam și thailandeză, când am spus că nu am mers mai departe decât da/nu și „khun suay” (pronunțat fără îndoială în așa fel încât să nu fie un compliment) , a fost o invitație să mă învețe mai multe cuvinte. Mi-a arătat melodia Rak Na Dek Ngo a trupei thailandeze Pink (mulțumesc Tino pentru traducere) și în primele zile ale conversației noastre m-a învățat cuvinte precum jub (sărut), jubu jubu (sărut, dar cu o notă japoneză). , ceva pentru tineret) și cuvinte vulgare. 555 Ne-am distrat cel mai tare și nu mult mai târziu ea a întrebat dacă chiar îmi doream mai mult decât jubu jubu cu ea. Da, am făcut-o, dar chiar am crezut că i s-a părut distractiv să predea thailandeză unui străin. Când am scris că chiar am crezut că este o doamnă foarte drăguță, ea mi-a spus că și ea vrea mai mult cu mine. Așa a apărut relația noastră după o scurtă întâlnire în viața reală, urmată de câteva zile de discuții.
Dar apoi am început să ne concentrăm și pe olandeză. Draga mea a vrut să învăț și eu Thai și apoi Isaan (Lao), motivele sunt desigur evidente: că mă puteam descurca acolo independent și să nu fiu complet dependent de ea. Câțiva prieteni vorbesc o engleză rezonabilă, dar mulți membri ai familiei și prietenilor vorbesc foarte puțin engleza și este mai sanook dacă poți vorbi cu toți. Așa că ne concentrăm mai întâi pe olandeza ei. După imigrare, ea a spus, oarecum iritată, că încă vorbesc engleza prea des. Nu i-a plăcut asta: acum locuiesc în Olanda, trebuie să învăț să vorbesc olandeză pentru că altfel oamenii vor râde de mine și nu pot fi independent. Apoi practic am vorbit cu ea doar în olandeză și nu mai vorbim engleză din comoditate.
Între timp, am cumpărat broșuri de limbă, printre altele, de la Poomdam-Becker și traducerea în olandeză a unui manual de Ronald Schuette. Eram pe cale să-i terminăm olandeză la ultimele părți și să-mi începem Thai. În mod tragic, soția mea a murit într-un accident (septembrie anul trecut) și nu s-a întâmplat niciodată. Se va mai întâmpla vreodată? Nici o idee. Dacă aș întâlni o persoană thailandeză, cu siguranță aș face-o, dar nu am căutat niciodată o persoană thailandeză. Dragostea ne-a lovit pe amândoi pe neașteptate și rămâne întrebarea dacă voi mai întâlni din întâmplare un thailandez.
Mi se pare normal ca măcar să încerci să înveți limba partenerului tău sau limba țării (viitoarei) de reședință. Și, desigur, partenerul tău te va ajuta, dar o capcană este căderea în limba comună (engleza). Dacă partenerul tău nu dorește să poți participa în mod corespunzător și să fii autonom, aș fi îngrijorat.
Am uitat să scriu că vorbesc limba doar imperfect ca un adevărat începător. Acasă 97% olandeză împreună, 1% engleză și 2% thailandeză. Desigur, iubita mea îmi șoptește nimic dulce în thailandeză, iar uneori îi șoptam. Îmi amintesc și acum momentele când mi-a dat sau i-am dat un sărut adulmecat, urmat de cuvinte dulci thailandeze. Mi-e dor de asta, kid teung laai laai. Scriu asta cu durere și tristețe. 🙁
Dragă Rob V.,
Povestea ta a fost foarte plăcut de citit, dar finalul m-a lovit cu adevărat ca o bombă. Foarte trist și înțeleg foarte bine că îți este foarte dor de soția ta. Prin prezenta îmi exprim condoleanțe.
De asemenea, spui foarte bine că învățarea unei alte limbi nu trebuie să fie luată în serios, dar că se poate face și într-un mod ludic. Acesta este thailandez: sanoek. Acest sanuk poate fi foarte stimulant atunci când învață o limbă.
Ai scris „Poomdam-Becker” și asta îmi amintește de „Paiboon” cu Benjawan Poomsan Becker (și Chris Pirazzi) ca autori... Acesta este același curs pe care îl folosesc (vezi răspunsul meu anterior).
Nu spune niciodată niciodată... Dar nu va fi niciodată la fel cum a fost... Dar ar putea fi o primă piatră de construcție către un viitor mai departe... Poate că a fost o invitație din partea soției tale de a face ceva cu limba ei în ţara ei... Să nu vă pierdeţi inima!
Iti doresc din tot sufletul mult curaj!
Dragă Daniel, mulțumesc. Distracția și a fi scufundat într-o baie de limbi în fiecare zi ajută enorm. Apoi înveți cuvintele într-un mod distractiv. Acest lucru este util pentru studiul propriu-zis și lucrul blocat (cu nasul în cărți).
Într-adevăr, mă refeream la Poomsan Becker. Dar asta începe deja cu semnele de punctuație și așa mai departe. Iar exemplele de fraze kai-kai-kai și mai-mai-mai (diverse tonuri) au fost foarte distractive. I-am spus dragostei mele că thailandezii sunt nebuni cu o astfel de limbă. Olandezii au și gramatica lor. Dacă voi stăpâni vreodată cu seriozitate limba thailandeză, dragostea mea ar fi cu siguranță fericită sau mândră de asta. Niciodată să nu spui niciodată.
În anecdotele mele am inclus și câteva amintiri care implică limbaj. Poate fi găsit dacă căutați cuvântul cheie „Văduv” (litere de la unul). Dar mă opresc aici, altfel ne abatem de la limba thailandeză și nu vreau să discut, oricât de sanoek ar fi.
1 Cred că sunt la un nivel avansat în vorbire. Pot avea o conversație rezonabilă în thailandeză despre chestiuni de zi cu zi și, mai important, thailandezii înțeleg ceea ce spun. A fost diferit la început. Totuși, nu ar trebui să fie prea complicat, pentru că atunci nu o mai pot urmări. Depinde si in ce regiune te afli. În Bangkok pot să înțeleg destul de bine când vorbesc încet, dar cu unii thailandezi îmi este foarte greu să-i înțeleg. Dar ai și asta în Țările de Jos: frizonă, limburgheză. Dar să cunosc pe cineva, de unde vine, câți copii, ce meserie, hobby-uri etc. îmi este destul de ușor. În ultimii ani, am fost adesea complimentat pentru cât de bine vorbesc thailandeză (dar știu mai bine, desigur, cred că sunt la nivelul unui copil de 4 ani.)
2 Pot să citesc încet, dar adesea nu înțeleg ce înseamnă. S-ar putea să știu câteva cuvinte dintr-o propoziție, dar nu suficiente pentru a o înțelege pe deplin. Acest lucru s-a îmbunătățit și în ultimii doi ani, pentru că am luat 2 ore de lecții de citit și scris aici, în Țările de Jos, și cu siguranță voi continua cu asta. Am observat că stăpânirea citirii și scrisului ajută foarte mult la vorbirea mai bună a limbii thailandeze. Scrierea este mult mai dificilă, deoarece încă nu văd nicio logică cu privire la momentul în care să folosesc ce literă, de exemplu, th, kh, ph etc. Există diferite versiuni ale acesteia. Nu cred că există nicio logică reală în asta. Văd același lucru în olandeză: când folosești ei și când ij sau ou și au. Ca om olandez, știi doar asta. Dar nu renunțăm, continuăm să învățăm. Am tradus destul de multe melodii de la Karabou (grup pop thailandez) în tailandeză/olandeză fonetică. Asta mi-a mers bine. Acum cântă câteva dintre melodiile sale la chitară. Ps. Se descurcă foarte bine cu doamnele thailandeze, deși asta nu este preocuparea mea.
3. După câteva vacanțe în Thailanda, m-am gândit că ar fi înțelept să învăț și limba. Am avut 10 lecții particulare în Olanda cu un profesor excelent, care m-a lăsat să exersez și cele 5 tonuri în thailandeză, ceea ce m-a ajutat foarte mult. Apoi exersați cuvintele în thailandeză cu un prieten timp de 1 sau 2 ore în fiecare săptămână și învățați cuvinte noi din nou și din nou. La un moment dat ne-am blocat, pentru că am observat că unele cuvinte pur și simplu nu se lipesc. Acum știu 1000 de cuvinte sau mai mult, dar asta nu este de fapt suficient pentru a învăța o limbă. Iar când îmbătrânești observi că după câteva luni ai uitat jumătate din cuvinte. Și asta face dificilă. Am încetat complet să învețe limba thailandeză timp de aproximativ 4 ani, nu a făcut nimic în acel moment. Cu gândul de bază, nu va funcționa și nu va funcționa niciodată. L-am luat din nou anul trecut, dar acum cu citit și scris și asta mi-a dat un impuls frumos în direcția bună. Am început să mă bucur din nou să învăț.
4 În total, am încercat să învăț limba thailandeză de aproximativ 10 ani, cu diferite grade de succes.
Rămâne o limbă dificil de învățat pentru olandezi, am observat că într-adevăr trebuie să investești mult timp și energie în ea.
5 Cea mai mare problemă pentru mine a fost să convertesc cuvintele pe care le cunoști deja în propoziții fluente în thailandeză. În plus, amintindu-ți cuvintele pe care le cunoști deja. Daca pleci doar 4 saptamani in vacanta, vei observa ca multe cuvinte nu iti vin in minte atunci cand ai nevoie de ele.
Cred că are legătură și cu vârsta.
6 Acum voi continua să studiez cu plăcere. În septembrie voi lua din nou 5 lecții de 1,5 ore pentru a stăpâni mai bine cititul și scrisul.
Apropo, foarte recomandat pentru oricine vrea să învețe thailandeză în Țările de Jos.
Trăiește și predă în Leidsche Rijn (Utrecht) și este foarte bună și nu scumpă.
Adresa ei de email este [e-mail protejat]
Ea predă toate nivelurile de la început până la mai mult decât avansat.
Întotdeauna pregătește foarte bine lecțiile.
Foarte recomandat pentru oricine consideră că limba thailandeză este imposibil de învățat.
Anul viitor voi locui în Thailanda și, desigur, voi lua aproximativ 4-5 ore de lecții de thailandeză în fiecare săptămână.
O limbă dificilă, acea thailandeză. Nu sunt complicate din punct de vedere al structurii - la urma urmei: fără conjugări/cazuri de verbe sau substantive, nicio diferență între singular și plural etc. - dar arată...... Urechile thailandeze sunt atât de îndrăgite de asta încât pot auzi un străinul care de fapt are cuvântul potrivit, dar este doar puțin decalat în ceea ce privește înălțimea/intonația sau lungimea vocalei, adesea nu îl înțelege.
Această structură a limbii thailandeze este reflectată și în „Thenglish”: gândiți-vă, de exemplu, la adesea auzit „no have” – „mai mie”.
Am studiat si limba thailandeza in ultimii ani.La inceput am achizitionat cursul Thai Trainer III prin intermediul calculatorului si trebuie sa spun ca a mers destul de bine, aveam deja peste jumatate din cele 90 de lectii si tot mai bine.
Toate acestea le-am făcut în Olanda și când am plecat din nou în Thailanda pentru o lună m-am gândit că pot pune în practică ceea ce învățasem deja. Acum, asta a fost un pic o dezamăgire pentru că majoritatea se uitau la mine de parcă tocmai aș fi căzut dintr-un copac.
Am pronunțat greșit cea mai mare parte pentru că nu prea studiasem terenurile la acel moment.
Asta m-a deprimat destul de mult și m-am gândit în sinea mea că nu va face nicio diferență și n-am făcut nimic cu el timp de câțiva ani.
Prietena mea vorbea engleză bine (mai bine decât mine) și am lăsat-o așa.
De-a lungul timpului, data pensionării mele s-a apropiat și întrucât intenția mea era să merg în Thailanda 8 luni pe an, m-am gândit că ar trebui să o iau din nou.
Cred că dacă te hotărăști să pleci în altă țară pentru atât de mult timp, ar trebui să încerci măcar să vorbești puțin limba.
Pentru că ceea ce învățasem deja nu mă mulțumește cu adevărat (scuze, nu știu un alt cuvânt), am decis să încerc în alt mod, și anume încercând mai întâi să citesc și să scriu în combinație cu cuvintele pe care le știam încă, care am ajuns să învăț 44 de consoane și, desigur, să le pot scrie, mi-a luat ceva timp până mi-am dat seama de toate, ceea ce are sens dacă presupuneți că există deja 6 k diferite și ceea ce reprezintă K depinde de pronunția și pot da o serie de exemple.
După aceasta am început să mă aprofundez în vocală (semne), deoarece pronunția fiecărei consoane este determinată de vocala (semnul) care este legată de aceasta.
Așa că m-am gândit că va fi puțin mai ușor pentru că sunt doar 32, dar în curând s-a dovedit a fi o greșeală pentru că există deja 4 E, pentru experții e,ee,E,EE și O. 4 o, oo,O,OO și așa mai departe.
Au fost o serie de consoane și vocale pe care le-am tot amestecat, dar după g;dvers și antidepresive necesare (glumesc) pot spune acum că le știu pe toate.
Amândoi se recunosc și pot scrie singuri.
Deci, practic, înseamnă că atunci când văd un cuvânt în thailandeză, știu ce spune și cum să-l pronunțe, dar nu știu ce înseamnă cuvântul, așa că asta nu ajută (încă).
Așa că am revenit la cursul Thai Trainer III și l-am combinat imediat cu scenariul thailandez.
Acum sunt pensionar și, prin urmare, am petrecut 8 luni în Thailanda și 4 în Olanda, ceea ce îmi oferă ceva mai mult timp.
Ceea ce mă întâlnesc acum este faptul că un thailandez nu folosește majuscule și nu lasă spații între cuvinte și nici virgule/puncte ECT. Așa că acum trebuie să mă uit cu atenție când începe sau se termină o propoziție sau un cuvânt.
Una peste alta, acum lucrez de 3 până la 4 ani, în ultimul an ceva mai mult decât anii anteriori și încerc să repet acele 44+32 de semne înfricoșătoare în fiecare zi pentru că altfel le voi uita din nou după 2 săptămâni. si nu vreau sa ma bat in bataie.pacalit a doua oara.
În fine, trebuie să spun că mi se pare foarte greu, dar este distractiv, mai ales dacă la un moment dat cade baia din când în când.
Peter Bol
1. Este dificil să-mi estimez nivelul. Cu siguranță nu fluent sau foarte avansat. Dar cel puțin un începător avansat, cred.
2. Pot citi multe dintre postările pe Facebook cu o singură propoziție de la soția mea și prietenii ei de pe FB. Dar nu totul. Nu pot (încă) să citesc povestiri, articole din ziare, darămite o carte. Pot să scriu și mai puțin în thailandeză.
3+4. Vin în Thailanda din 1990 și din acel moment am învățat cuvinte. Numără întâi. După aceea, în fiecare vacanță (la fiecare doi ani) am mai învățat câteva cuvinte și mai târziu, din când în când, mi-am lucrat și vocabularul acasă, în Olanda, cu ajutoare, precum CD-uri împrumutate de la bibliotecă. Dar în timpul vacanțelor în Thailanda am învățat întotdeauna cele mai multe cuvinte și propoziții.
Am început să citesc și să scriu acum vreo zece ani, încercând mai întâi să învăț alfabetul. Și asta a mers mai bine și în timpul vacanțelor în Thailanda. Întotdeauna am folosit plăcuțele de înmatriculare ale mașinii ca ajutor în timpul conducerii. De câțiva ani am și un folder de curs (pentru începători și avansați) cu CD-uri însoțitoare. Dar uneori nu am timp sau suficientă energie pentru a lucra la el în mod constant pentru o perioadă mai lungă de timp.
5. Tonurile și pronunția sunt încă o mare problemă și nu am prea multe oportunități de a exersa vorbirea și ascultarea în practică. Soția mea este thailandeză și, evident, am învățat multe de la ea de-a lungul anilor, dar nu este profesoară. De aceea mi se pare mult mai util să exersez în timpul vacanțelor.
6. Continui sa ma dezvolt incet. La urma urmei, fiecare pas este unul. Observ progres după fiecare vacanță și familia și prietenii din Thailanda vorbesc uneori thailandeză cu/cu mine, dându-mi impresia că ei cred că sunt mai departe (înțeleg și înțeleg mai mult) decât cred. Asta e încurajator. Cu toate acestea, voi face cei mai mari pași ai mei – într-o zi – când voi locui acolo. Ori de câte ori poate fi asta.
*Și poate că va exista o oportunitate de a fi predat de un maestru în Țările de Jos. Pentru că dacă îmi amintesc bine, am citit cu ceva timp în urmă că Tino se întoarce în Olanda din cauza studiilor fiului său. Așa că poate că vrea să-și transfere cunoștințele și abilitățile către părțile interesate. sunt in fata!
Cu stimă,
Michel
1. Început.
2. Încep să recunosc din ce în ce mai multe litere și uneori și cuvinte și structura cuvintelor compuse. Dar este totuși o afacere fragmentară. Știu doar cât să știu ce și cum să arăt. În orice caz, este foarte util 🙂
3. Am avut lecții săptămânale de la un thailandez în Țările de Jos timp de câteva luni. Acolo am obținut o perspectivă bună asupra structurii limbii și am învățat multe litere. Cu toate acestea, metoda de predare s-a adresat copiilor mici, care trebuie să învețe să scrie, dar cunosc deja limba.În ciuda entuziasmului enorm al profesorului, am rămas blocați acolo. Abia acum că mișcarea noastră este la vedere, luăm din nou o abordare mai entuziastă.
4. Un an mai intens, 2 ani aproape deloc și acum puțin mai mult.
5. Tonurile și scrierea foarte diferită.
6. În prezent, învață cuvinte prin aplicații. Poate lecții mai târziu (are cineva un pont bun în zona Chiang Dao?).
Aplicațiile de traducere devin din ce în ce mai avansate. Acum am unul în care vorbesc engleza și iese thailandeză, atât în vorbire, cât și în scris. Pot verifica acest lucru prin traducerea spatelui thailandez și văd că traducerea este aproape întotdeauna corectă.
Ar putea fi demn de menționat că am acționat adesea ca interpret în conflicte juridice și, de asemenea, în timpul mărturiei în instanță. Direct din olandeză sau engleză în thailandeză și invers. Așa că dacă cineva are nevoie de el, anunță-mă. Contra cost, desigur.
O chestiune diferită, dar înrudită este, desigur, că thailandezii înșiși ar trebui să învețe să rostească un cuvânt în afara casei. Cumnatul meu, care are o educație bună și un loc de muncă, a aflat asta când am călătorit împreună prin Cambodgia. Soția mea nu a vrut să vină, așa că a trebuit să vină să vadă dacă nu mă implic cu femei. Când a aflat că este complet dependent de mine pentru că nu vorbea engleza, a decis să facă ceva în privința asta.
Nu sa întâmplat niciodată, desigur.
Ce vreau să spun: thailandeză se vorbește, desigur, doar într-o zonă foarte limitată.
Exact ca olandeza. De aceea un american, chiar dacă vine să locuiască aici ani de zile, nu are nevoie de fapt să învețe olandeza.
Să înveți thailandeză este la fel ca să înveți limba albaneză, de exemplu.Este nevoie de multă energie, dar la ce folosește dacă nu locuiești acolo permanent?
vorbesc si spaniola. Acolo pot călători prin America Latină (chiar și în Brazilia (portugheză) oamenii mă înțeleg bine).Pot merge în Spania desigur, și Portugalia merge bine! thailandeză? Doar Thailanda, cel mult se poate face ceva cu ea în Laos.
Locuiesc aici în Bangkok de aproape 10 ani și nu am făcut niciun progres în învățarea limbii thailandeze. Înțeleg mult mai mult decât pot vorbi. Poate că pe de o parte este lenea, pe de altă parte nu este nevoie să înveți thailandeză deloc. Soția mea este managerul unei companii care operează la nivel internațional și vorbește excelent limba engleză; la fel și fratele ei și tatăl ei. Nu avem copii. Deci, de fapt, vorbesc întotdeauna engleza și rar sau niciodată thailandeză sau olandeză.
Lucrez ca profesor la o universitate și toate lecțiile sunt în engleză. Elevii trebuie să vorbească engleză, de asemenea, între ei. Acest lucru este valabil și pentru colegii mei thailandezi. Și, de asemenea, se așteaptă ca un profesor străin să vorbească engleza și apreciază asta pentru că îi ajută să-și îmbunătățească propria engleză. Situația se va schimba când mă retrag și mă mut în nord-est. Dar apoi am și suficient timp să învăț thailandeză.
Ajutor necesar:
Fostul soț al unui prieten de-al meu aici, în Olanda, a murit și contactul telefonic cu văduva lui din Thailanda este foarte dificil. Ar fi cineva dispus să ajute la traducere?
Vă rugăm să raportați/e-mail la [e-mail protejat]