O săptămână în Bangkok (partea 2)
(Foto: Thailandblog)
Din fericire, viața lui Charly este plină de surprize plăcute (din păcate uneori și mai puțin plăcute). De câțiva ani locuiește cu soția sa thailandeză Teoy într-o stațiune nu departe de Udonthani. În poveștile sale, Charly încearcă în principal să conștientizeze Udon, dar discută și multe alte lucruri în Thailanda.
O săptămână în Bangkok – partea 2
După zborul de ieri de la Udon la Bangkok, astăzi avem în program o excursie la Ministerul Afacerilor Externe din Thailanda, mai exact la Departamentul Afacerilor Consulare. Adresa: 123 Chaeng Watthana Road.
Acum ai crede că este o bucată de tort, nicio problemă. Din păcate, nu este atât de simplu. Pentru început, această stradă nu este direct în centrul Bangkokului, ci destul de în afara ei. Puteți conta pe, excluzând ambuteiajele, aproximativ 45 de minute cu taxiul. Mai mult, Chaeng Watthana Road este o stradă foarte lungă, cu mult trafic, 2 benzi afară și 2 benzi înapoi. Doar incredibil, atât de ocupat, în mijlocul zilei. Îmi amintesc imediat de ce Bangkok nu este unul dintre orașele mele preferate.
Șoferul nostru de taxi ne lasă la Ministerul Afacerilor Externe din Thailanda, după aproximativ 45 de minute de condus și contra plății a 200 de baht plus bacșiș. Intrăm în imensa clădire, acum încă veselă și veselă. Ar trebui să fim la etajul trei. Cautam o scara rulanta sau un lift care sa ne poata duce cu un etaj mai sus. Am mers pe tot etajul, dar nu am avut nicio posibilitate de a urca. Am găsit o scară rulantă, dar pare să nu fie în funcțiune.
Partea liftului este într-adevăr foarte bine ascunsă. După ce se adresează unui soldat care trece, acesta reușește să ne ducă la lifturi. Ajunși la etajul trei, nimeni nu ne poate spune unde ar fi Departamentul de Afaceri Consulare. Asta e thailandeză. Toată lumea este de mare ajutor și ne îndrumă către un birou de la acest etaj. Nimeni nu spune că nu știe. Imaginează-ți pierderea feței care ar fi. Neștiind ceva.
Deci din nou trimis de la pilon la post aici. În cele din urmă, suntem direcționați înapoi la etajul doi, care este nivelul în care intri în clădire. Un birou de imigrare este situat la etajul doi. Deci, gata, deși clar nu este un Departament de Afaceri Consulare. Acesta se dovedește a fi cazul. Un angajat nu prea drăguț îi explică asta cu voce tare lui Teoy. Dar Teoy continuă să insiste să-i explice măcar unde trebuie să fie. Durează ceva timp, dar după multe întrebări și explicații, bănuțul cade cu angajatul militant și, desigur, acum înțelege în sfârșit ce căutăm. Trebuie să avem o clădire la aproximativ un kilometru în urmă, pe șoseaua Chaeng Watthana.
Acum simt că am alergat un semimaraton și încep să mă îmbolnăvesc de el. Mă hotărăsc să stau afară și să respir, iar Teoy ia un mototaxi până la clădirea indicată. După mai bine de jumătate de oră Teoy se întoarce. Clădirea desemnată, clădirea A, se dovedește de fapt a fi clădirea potrivită, cu Departamentul de Afaceri Consulare la etajul trei. Teoy a predat hârtia care trebuie legalizată. Din păcate, acest lucru nu se poate face în aceeași zi. Hârtia legalizată va fi gata în două zile.
Ce conține documentul relevant? Simplu, o afirmație că Teoy este necăsătorită. Acel document a fost eliberat de casa provincială din Udon, în prezența a doi martori. Acest document trebuie apoi legalizat de Departamentul Afacerilor Consulare Thai și vom avea nevoie de acel document legalizat când vom vizita ambasada Olandei mâine. Așa că va fi un pic de sudoare mâine, pentru că am o copie a acelui formular la mine, dar nu este încă legalizată. Costul legalizării acestui document: 600 baht.
Luați un taxi înapoi la hotel. Găsirea unui taxi în Bangkok nu este, în general, deloc o problemă – cu excepția cazului în care plouă și în orele de vârf – dar Ministerul Afacerilor Externe are o coadă incredibil de lungă de taxiuri care te așteaptă. Eu estimez aproximativ 200. Și toate sunt bine aliniate. Nu ai de ales, trebuie să iei primul taxi la coadă. Călătoria de întoarcere este, de asemenea, fără probleme, din nou la un tarif de 200 de baht plus bacșiș.
Înapoi la hotel am dori să luăm prânzul în restaurantul de la etajul patru. Din păcate, nu este posibil. Restaurantul pare să fie închiriat integral de o companie. Și Arthur nu deschide până la 18.00:XNUMX. Nu văd rostul să mănânc undeva în afara hotelului. Am mers destul azi. Așa că am folosit room service și am mâncat în cameră.
Apoi Teoy merge la sala de fitness și se distrează acolo. Mă culc câteva ore pentru a-mi reveni după multele echipamente de alergare și cantitatea de stres dobândită. Apoi un duș frumos și apoi confort căutat în restaurantul Arthur, cu o sticlă grozavă de vin și o cină delicioasă. Mă pot relaxa acolo și mă pot bucura din nou. Cu 6.000 de baht mai săraci, dar pe deplin mulțumiți, tragem priza pentru această zi și ne predăm tărâmului viselor.
A doua zi la ora 09.00:09.00 avem o intalnire cu departamentul consular al ambasadei Olandei. Pentru un adormit târziu ca mine, o întâlnire de la 200 dimineața este auto-tortură. Dar de data asta mă descurc foarte bine să mă trezesc la timp. Luăm un taxi oricum pentru cei 300-XNUMX de metri, pentru a economisi energie pentru restul zilei.
Am o mulțime de documente la mine, toate au fost deja traduse în Udon. Vom fi la ambasadă la ora 8.40:XNUMX.
Doar pentru cititorii care nu au mai fost acolo până acum, o schiță a cursului evenimentelor. În fața intrării este un paznic cu un al doilea paznic în spatele lui într-o cabină. Îți predai pașaportul și scrisoarea de confirmare a programării. Dacă este aprobat, veți primi o insignă „vizitator” și puteți continua către o zonă deschisă, unde va trebui să așteptați pe o bancă de beton pentru următorul pas.
În clădirea propriu-zisă există un fel de recepție cu un angajat thailandez care trebuie să regleze fluxul de vizitatori. În recepție sunt permise maximum trei vizitatori în același timp. De la recepție veți fi dus de angajatul thailandez într-o cameră în care există patru ghișee de admisie sub formă de cabine complet închise. De îndată ce cineva este canalizat către ghișeele de admisie, angajatul thailandez va chema pe cineva din lumea exterioară la recepție. De asemenea, în zona de așteptare din fața ghișeelor de admisie sunt maxim trei persoane în același timp.
Persoanele din cabinele de admisie sunt angajați thailandezi care vorbesc engleză decent. Aici furnizați documentele necesare. Ceea ce este necesar depinde de ceea ce aveți nevoie de la ambasadă. Dacă toate documentele sunt în regulă, ambasada emite formularele solicitate, adesea imediat, uneori doar în după-amiaza aceleiași zile. Asta depinde de cât de ocupată este ambasada.
Despre această presiune următoarele. În ziua în care suntem acolo, plecăm de acolo în jurul orei 10.00:08.30 și nu a mai rămas nimeni în zona de așteptare. În mod normal, secția consulară este deschisă între orele 11.00:08.30 și 11.00:XNUMX. Ceea ce nu înțeleg este de ce trebuie să vă faceți o programare atât de mult înainte. Suficient spațiu în agendă, după cum puteți vedea. În plus, un orar de deschidere de la XNUMX la XNUMX este foarte scurt. Ar putea fi cu ușurință și, dacă este necesar, mult mai spațios. Aceasta este experiența mea de o zi, poate fi mult mai aglomerată în alte zile.
Înapoi la starea noastră de lucruri în cadrul ambasadei. Ne vine rândul destul de curând și, după o escală în „recepție”, putem intra în cabina 2 pentru a preda toate actele pentru verificare. Un angajat dragut ne primeste actele si le parcurge pe toate cu o privire serioasa. După ceva timp, mai așteptăm la ghișeul ei, vine cu o hârtie care nu a fost completată corect.
Din pacate mi-a lipsit numele de familie al lui Teoy cu un „h”. Acum ați spune, scrieți numele corect deasupra lui și semnați-l. Dar nu, e prea simplist. Întregul document trebuie completat din nou. Înapoi în zona de așteptare din fața birourilor de admisie și Teoy completează din nou formularul. Apoi înapoi la contorul 2. Lipsa unei declarații legalizate de necăsătorit din partea lui Teoy nu este invocată ca o stricată. Se pare că nu este o problemă. Angajatul poate presupune că documentul a fost suficient legalizat prin ștampila casei provinciale din Udon.
Primim apoi un formular, în olandeză și engleză, în care se menționează că ambasada Olandei nu are obiecții la o căsătorie între Teoy și mine. Cu toate acestea, după plata taxei de 3.020 baht. Bineînțeles că faci.
Documente transmise de noi pentru aprobarea unei căsătorii intenționate (a se vedea și site-ul web Țările de Jos din întreaga lume, care listează totul în mod clar și complet):
- Formularul de cerere de cerere în căsătorie completat;
- Extras internațional de la municipalitatea din Țările de Jos din care să rezulte starea civilă (nu mai mult de 1 an). Un extras internațional conține toate datele dumneavoastră personale, cum ar fi numele, adresa de domiciliu și starea civilă;
- O declarație scrisă personală în care indicați că nu mai sunteți căsătorit în perioada ulterioară datei emiterii extrasului internațional;
- Un martor și un formular de venit. Legea thailandeză cere doi martori care nu sunt thailandezi. Acești martori nu trebuie să fie prezenți la nuntă. Am adus o copie a pașaportului de la cei doi martori și declarațiile anuale pentru 2019 din veniturile mele.Nu știu dacă chiar este necesar, dar l-am luat cu mine doar pentru a fi în siguranță.
- Pașaport olandez valabil;
- Declarație necăsătorită tradusă și legalizată a viitorului partener;
- Copie după pașaportul sau cartea de identitate a partenerului;
- Document oficial cu detaliile adresei partenerului.
Recuperare extraordinară la ambasada Olandei. Un formular completat incorect se colectează cu ușurință și îl puteți înlocui pe loc cu un formular completat corect, iar declarația de stare de necăsătorit care nu a fost legalizată de către Departamentul Afaceri Consulare nu este un spectacol. Fără probleme și o atitudine flexibilă și toate acestea în aproximativ două ore.
Sunt curios ce se întâmplă mâine la Departamentul de Afaceri Consulare.
Ei bine, Charly, asta este ceva cu care nu mă voi obișnui niciodată, că unui thailandez îi este atât de frică să nu piardă fața și apoi doar te trimite undeva, după părerea mea suferă o pierdere și mai mare a feței dacă îți oferă (de bunăvoie) informații greșite. da.
Atunci mă gândesc, ce proști sunt să mă informeze greșit în loc să-mi spună scuze, domnule, dar nu știu.
Și nici nu vreau să mă obișnuiesc cu acest mod de a gândi thailandezul.
Locuiesc în Thailanda de aproape 20 de ani. Am cerut indicații de nenumărate ori și nu am fost trimis niciodată pe o cale greșită. Nu. Întotdeauna un ajutor bun. Dacă nu știau, sunau un membru al familiei sau un prieten. Apoi au trasat adesea drumul pe care să-l urmez.
Așa faci asta:
Bună dimineața, cald, nu. Hopa, pad thai miroase bine. Îmi pare rău că vă deranjez. Suntem puțin rătăciți, foarte enervant. Ne poti ajuta? Căutăm Wat Khuay Yai. Nici tu nu știi? Mulțumesc că l-ai sunat pe fratele tău………….
Uite, la scoala din stanga, dupa 3 km pe dreapta si apoi inca 5 km.
Va multumesc foarte mult.
Am avut o cunoştinţă care a lătrat prin geamul deschis al unei maşini „Wat Khauy Yai!”. Și apoi toată lumea arată într-o direcție diferită. Aș face și eu asta.
Și uneori spuneau: „Este aproape de aici, dar greu de găsit. Te aduc, urmează-mă.
Dragă Tino, am un mare respect pentru cunoștințele tale vorbite și scrise despre limba thailandeză. Din păcate, asta nu mi se dă, deși uneori poate avea avantajele sale să nu pot înțelege tot ce se spune în thailandeză. Am călătorit prin Thailanda de la est la vest și de la sud la nord cu mașina (închiriată) de mulți ani. În trecut, desigur, nu exista navigare prin Garmin, TomTom sau Google Maps și a trebuit să mă bazez pe hărți. Foarte aventuros, dar uneori nu mi-am putut da seama. Acum eram de obicei însoțit de partenerul meu thailandez, cu sau fără alți membri ai socrilor mei thailandezi. Când nu am reușit să găsesc traseul către un punct de interes pe hartă, mi s-a părut destul de simplu să-i cer partenerului meu direcții. În general, nu erau pasionați de acest lucru și, cu siguranță, nu în nordul Thailandei, unde se vorbesc multe dialecte și comunicarea a fost uneori extrem de dificilă. Prin urmare, experiența mea este că vorbirea fluent a limbii thailandeze nu garantează că voi fi îndreptat în direcția corectă și că am rămas în mod regulat în urmă. Am experimentat un incident „amuzant” în Laos. Am condus cu mașina din Thailanda până la Champasak unde rezervasem o cameră la hotelul Champasak Palace. Pe măsură ce ne apropiam de oraș am ajuns la o intersecție în T și nu știam dacă să facem stânga sau dreapta. Acum erau vreo 10 polițiști la intersecție, aproape toți tineri în jurul vârstei de douăzeci de ani, așa că am cerut în engleză indicații către hotelul Palace. Nu vorbeau aproape deloc engleză, dar au reușit totuși să ne explice că trebuie să mergem pe drumul din dreapta. L-am urmat 15 km, un traseu frumos și el, dar nu se vedea niciun hotel Palace, așa că am decis să ne întoarcem. Până la urmă am ajuns din nou la intersecția T și după ce am mers drept aproximativ un kilometru am văzut impresionantul hotel Palace pe partea dreaptă a drumului. Așa că am fost trimiși exact în direcția greșită. Recepționera a avut o explicație pentru asta. Nu ar fi trebuit să pronunțăm Palace în engleză, ci în franceză, deci Palais. Am putea râde despre asta. Acei agenți din Laos nu au vrut să ne „dezamăgească” și au arătat pur și simplu către o parte. În acest sens, spre deosebire de experiențele tale, pentru mine este de fapt la fel ca în Thailanda. Desigur, mi s-a arătat de multe ori calea corectă.
Locuiesc in Thailanda de mai bine de 10 ani si simt ca domnul exagereaza. Chiar nu îi recunosc deloc poveștile, deși sunt distractive de citit. Din nou, scris, se citește bine, dar aș lua câteva lucruri cu un bob, sau bob mare, de sare.
Nu sunt de acord cu comentariile tale. Îl cunosc personal pe „domnule” și vă pot asigura că aici nu există nicio exagerare în niciun fel! Ați scris vreodată singur o poveste care poate fi citită?
Salut Rob. „A nu te obișnui cu thailandezul” este o ușă deschisă. Dacă rămâneți în Thailanda, aș spune că vă ajustați pe cât posibil dacă vă place Thailanda. Cu experiența necesară de adaptare și acceptare puțin, am experimentat o lume a diferențelor. Încearcă să o vezi altfel, după părerea mea, thailandezii medii nu sunt proști. Poate o diferență de cultură.
Hmm problema de recunoscut.
Sfaturi pentru cei care trebuie să fie din nou acolo cândva.
1. Să presupunem 4 zile.
2. Rezervă un hotel în apropiere. Există o mulțime de la piața IT Laksi (colțul vivaphdi rangist drum (drum expres).
Oh, stăm mereu la hotelul NARRA când trebuie să fim acolo.
3. Pentru a trece peste ziua în care trebuie să așteptăm. pătrat IT. Pe lângă îmbrăcămintea electronică, și mai ales în standurile cu mâncare de la subsol.
Există, de asemenea, un Foodland în partea de nord a clădirii.
4. De asemenea, puteți lua cu ușurință autobuzul, taxiul etc. până la rangsit și la Future Park.
5. Un pic înapoi spre Don Mueang ai un pătrat foarte asemănător cu IT.
Opus unui Big C.
Eu însumi am locuit în Srigun timp de 2 ani, chiar vizavi de gara Thung Song Hong (partea de vest).
Există mult mai mult în jurul pieței IT, în special spre est, universitatea Rajabhat.
Undeva vizavi este unul dintre cele mai bune restaurante de pește din zonă
Există un magazin universal pe Cheng Wattana Road și, așa cum ar trebui să fie, multe restaurante și cafenele, zone de relaxare și alte distracție. Poți trece cu ușurință timpul dacă trebuie să aștepți și nu trebuie să mergi la îndepărtatul Futurepark/Zeers, care se află la 20 km.
Pentru lucrări de traducere și legalizări puteți contacta și diversele agenții de traduceri din această zonă, trimiteți-l prin poștă (și de preferat prin Kerry pentru că atunci va fi a doua zi) și vă vor aranja acest lucru și dacă este necesar îl puteți ridica. la biroul de acolo și vă scutiți de căutarea departamentului și clădirii potrivite, recomandate dacă vă place comoditatea și amendă pentru chestiuni incidentale precum cea a scriitorului.
.
„Fie ca am onoarea de a fi primul care te felicit pentru viitoarea ta căsătorie”
.
Nim și Pieter Smit Udon Thani
@Petru
Multumesc Peter. Sper să ne revedem curând pe tine și pe Nim în Udon.
Tot din partea noastră, felicitări pentru căsnicia voastră intenționată! Arisa și Henk Bakker!
@Scul
Vă mulțumesc foarte mult pentru felicitări. Sper că ne vom revedea curând.
Tot din partea noastră, felicitări pentru căsnicia voastră intenționată!
Ascuns între rânduri, dar l-am văzut! Felicitări pentru amândoi pentru căsătoria propusă. Toate aceste preocupări sunt doar o parte din el; timbrele sunt un rău necesar.
@Eric
Mulțumesc pentru felicitări.
Frumos scris, ca întotdeauna. Poate un sfat pentru data viitoare: în diagonală vizavi de ambasada Olandei se află un mic birou care face cu plăcere toate traducerile și se poate ocupa și de trecerea la ministerul thailandez. Pentru o mică taxă, desigur. Dacă doriți chiar și servicii în aceeași zi, dar este mai scump. Dacă compar asta cu tortura de 2 x călătorii cu taxiul și taxiul de 500 de băi costă, biroul este mai ușor și mai ieftin...
@Jasp
Ai absoluta dreptate. Dacă aș fi știut acest lucru dinainte, mi-ar fi plăcut să folosesc medierea unui astfel de birou. Din fericire, înveți făcând. Dar presupun că va rămâne cu această căsătorie și că o dată viitoare nu va fi necesară. Nu îmi pot imagina situații în care este nevoie din nou de un proces atât de complicat. Cel mult îmi reînnoiesc pașaportul, dar oricum nu va fi atât de greu.
Dragă Charly, povestea ta despre vizita la Departamentul de Afaceri Consulare mi-a adus înapoi o serie de amintiri. Cu ani în urmă și partenerul meu trebuia, printre altele solicitați și legalizați certificatul de „necăsătorit”. Dar mai întâi acea declarație trebuia furnizată la primărie (amphur). Înainte de asta, tatăl și mama au mers împreună ca martori, ambii analfabeti, la amfurul din Chiang Rai. Locuia într-un sat la aproximativ 20 km distanță și trebuia să fie preluat de noi mai întâi cu mașina noastră de închiriat. Amfurul era incredibil de ocupat, în principal cu membri ai triburilor de deal. După ce am aflat cu cine trebuie să fim, a început lunga așteptare. La acel moment, declarația era încă scrisă de mână. Am fost undeva la prânz și m-am întors după-amiaza. Apoi am mers la Bangkok cu declarația și alte acte și a doua zi cu taxiul la Chaeng Whattana Road. Spații de birouri colosale și după multe întrebări și căutări am găsit departamentul relevant. Se pare că declarația ar fi trebuit tradusă mai întâi. Naiv și/sau prost din partea mea, dar presupusem că traducerea va avea loc la Catedră. Blogul Thailandei ca sursă de informații nu exista atunci. Erau o mulțime de agenții de traduceri în apropiere, dar nu am putut ajunge în ziua aceea, așa că a trebuit să ne întoarcem a doua zi. Știa drumul și a predat totul până acum. A așteptat din nou și apoi au fost chemați la un oficial în uniformă, cu multe grade. Acest om arăta foarte sever și mi-a spus într-o engleză îngrijită că au existat unele greșeli în traducere. Se simțea din nou ca un școlar, dar, din fericire, era dispus să îndrepte greșelile. Fără să ceară măcar o taxă. După ce am trecut de această etapă, a trebuit să așteptăm weekendul pentru a merge cu taxiul luni, când nu existau BTS și MRT la acea oră, pentru a merge la ambasada Olandei, unde trebuiau prezentate actele legalizate pentru aprobare. La momentul respectiv nu era necesară o programare și după ce ne-am raportat la portar, ni s-a permis să continuăm la recepție, unde se ocupau și angajații ambasadei thailandeze. Totuși, a trebuit mai întâi să completăm un formular întocmit în limba engleză. Este de fapt surprinzător că limba de lucru la ambasada olandeză este de fapt engleza. Orele limitate de deschidere trebuie să aibă un motiv, la fel ca și în cazul ambasadei Thai din Olanda, de exemplu. După-amiezele vor fi folosite pentru alte lucruri. Una peste alta, destul de un exercițiu pentru a obține documentul necesar și îmi pot imagina pe deplin stresul tău. Uneori am fost aproape de disperare, ca să spun așa, dar da, o faci din dragoste până la urmă. De altfel, dor în enumerarea actelor cu privire la căsătoria intenționată certificatul de naștere al partenerului dvs. Nu este necesar? Mai am o întrebare rămasă, când este data planificată pentru ziua ta cea mare?
@Leo Th.
Mulțumesc pentru felicitări.
Nu, mulțumesc Charly, vă doresc amândoi mulți ani fericiți de căsnicie! Am citit pe site-ul Olandei din intreaga lume ca institutia straina care realizeaza casatoria, in cazul dumneavoastra in Thailanda, stabileste ce acte sunt necesare. Site-ul spune: „De exemplu, o declarație a certificatului de naștere și o declarație de stare civilă”. Nu doar de la Teoy ci si de la tine, pe care il indicati deja in enumerare, cu exceptia certificatelor de nastere. Dacă doriți să aveți căsătoria înregistrată și legalizată în Țările de Jos, ceea ce nu este obligatoriu, certificatul de căsătorie trebuie tradus în timp util și după legalizarea certificatului tradus de către Ministerul Afacerilor Externe thailandez (cel puțin așa este se menţionează pe site-ul Ţărilor de Jos din întreaga lume) va trebui să mergeţi din nou la ambasada Olandei. Dar probabil că știai deja asta.
@Jasp
Ai absoluta dreptate. Dacă aș fi știut acest lucru dinainte, mi-ar fi plăcut să folosesc medierea unui astfel de birou. Din fericire, înveți făcând. Dar presupun că va rămâne cu această căsătorie și că o dată viitoare nu va fi necesară. Nu îmi pot imagina situații în care este nevoie din nou de un proces atât de complicat. Cel mult îmi reînnoiesc pașaportul, dar oricum nu va fi atât de greu.
Teoy și Charly, felicitări pentru căsnicia voastră intenționată!