Si tratta di un monacu. Innò, micca u monacu in u nostru tempiu, bon celu nò ! Un altru tempiu - assai luntanu. È quellu monacu hà avutu sessu cù una donna. Era u so amante. 

Leghjite più…

U paese hè avà chjamatu Nong Kheng, ma si chjamava Nong Khuaj Deng o "Red Dick Pond". Era tandu ancu una cità cù un rè è tuttu. Si vede sempre una spezia di tumulu induve era a cità.

Leghjite più…

Un'altra storia di qualchissia chì vulia dorme cù a moglia di u so fratellu maiò. Era incinta, è u so maritu era in un viaghju d'affari. Ma cumu puderia purtà cusì pulitu?  

Leghjite più…

U diu indù Indra

Questu hè accadutu assai tempu fà. Allora tutti l'animali, l'arbureti è l'erba puderanu ancu parlà. Anu campatu inseme secondu a lege di Indra (*): se un animale sogna chì manghja qualcosa di deliziosu, allora u ghjornu dopu, quellu sognu pò esse realità. È l'animali anu agitu cusì.

Leghjite più…

Si tratta di un monacu chì hà campatu in u tempiu per un tempu assai longu. Era strettu cù u so novu Chan. À quellu tempu, e scritture sacre eranu scritte nantu à foglie di palme secche. Quandu u monacu s'arrizzò in a matina, pigliò una agulla di incisione di metallu è si pusò à una scrivania cù una foglia di palma.

Leghjite più…

Questa hè una storia di un membru di a tribù Khamu. Sò Laotiani è campanu in Vientiane (*). U Laos era menu sviluppatu è era difficiuli di passà quì. U so redditu era solu trè rupie annu. Iè, in quelli ghjorni sò stati usati rupie. (**)

Leghjite più…

Sta storia hè di I Muaj; u so babbu era cinese. Avà avia 16 o 17 anni è era cornea cum'è una tela di cucina. (*) È hà vulsutu fà «lu» cù un omu. Ella vulia sapè cumu hè quandu un omu è una donna sò lussuriosi. À l'acelli è l'api, sapete !

Leghjite più…

A storia di Uncle-Kaew-chì-fooled-Karen. Uncle-Kaew-etc era un cumpagnu astutu, Spessu viaghjava in u paese di Karen per u cummerciu, è dunque vulia cunnosce e so maniere è usi. A so manera di fà i travaglii di casa, di manghjà è di beie è di dorme.

Leghjite più…

Questa storia hè di una donna di a Tailanda Centrale è un monacu di discendenza Yong. (*) Ùn si capiscenu micca a lingua di l'altru. U monacu campava in u tempiu in u paese induve campava una cumunità di vinti famiglie. A donna si stalla quì. Era una donna pia chì li piacia à fà boni atti ; ogni matina facia manghjà per i monaci.

Leghjite più…

Un'altra storia di una coppia Karen. Ddu coppiu si n'andò in a jungla per taglià u bambù. L'arbureti di bambù sò grossi, alti, è spinosi cum'è sapete. Allora purtonu una scala chì pusonu contru à un gruppu di bambù. L'omu cullò in altu per taglià u bambù.

Leghjite più…

Sta storia ghjucata in a cumunità Li. Se viaghjate da Lamphun à Li avete da attraversà u fiume Li. È ùn ci era micca un ponte. Ma i tailandesi di u Nordu chì campanu quì cù u nome Panja, chì significa "sensu cumunu", avianu una barca è purtonu ancu a ghjente à l'altra parte.

Leghjite più…

Un muru di u Wat Mutchima Witayaram (Khon Kaen, Ban Phai, 1917) hè dipintu cù scene di u Vessantara Jataka.

Leghjite più…

Una storia strana !

Leghjite più…

Sta storia hè digià una generazione vechja. Si tratta di un omu in u paese di Long Ku Mon. Hà tombu a so moglia dopu avè uccisu u so pretendente prima. Nimu ùn sapia ch'ellu avia fattu. È hà ancu permessu à i so genitori di pagà per a cremazione ...

Leghjite più…

U dittu dice "Ùn sapete micca sicuru finu à chì l'avete vistu". Ma sente qualcosa hè ancu megliu chè vede qualcosa. Questu hè veru per un coppiu maritatu longu chì ùn avia micca figlioli. È chì paria esse a culpa di a donna.

Leghjite più…

Ci hè una storia nantu à questu. È s'è vo leghjite questu, avete da ammette chì prima ci era persone stupide. Innò, micca solu stupidu, ma stupidu ! Si tratta di un gendru chì facia laab, carne cruda tritata cù spezie.

Leghjite più…

Eranu maritu è ​​moglia è caminavanu ogni ghjornu da a furesta à u mercatu per vende legna. Ogni purtava un fasciu di legnu; unu di i fasci hè statu vindutu, l'altru hè statu purtatu in casa. Anu guadagnatu uni pochi di centesimi cusì. Allora quellu ghjornu l'omu hà scontru u guvernatore di a cità è li dumandò: "Chì fate cù quelli centesimi?"

Leghjite più…

Thailandblog.nl usa cookies

U nostru situ web funziona megliu grazia à i cookies. In questu modu pudemu ricurdà e vostre paràmetri, fate un'offerta persunale è ci aiutanu à migliurà a qualità di u situ web. Read more

Iè, vogliu un bonu situ web