Sì una donna dumanda qualcosa: MAI spiegà! (Da: Storie stimulanti da u Nordu di a Tailanda; nr 25)
Dui amichi marchjavanu in a regione per vende u so cummerciu. À traversu boschi è campi è in a zona di cunfini vicinu à e muntagne Mon. (*) Ùn eranu micca i più onesti cummirciali, per dì bè... Prima anu scammed a so propria cumunità, dopu andavanu in a regione cù e so pratiche fine. Ma si sò ricchi è avianu assai soldi.
Scavà una patata dolce ùn hè micca senza risicu (Da: Storie stimulanti da u Nordu di a Tailanda; n ° 24)
Questa storia hè nantu à a cugliera di patate dolci. (*) Ci vole à fà assai scavà è arradicamentu per caccià da a terra ! Calchì volta scavà è scavà è ùn si vede micca un pezzu di patata. A ghjente à volte scavà assai prufonda, tira l'acqua, mette una corda attornu à a patata è solu a matina dopu ponu tirà fora. Innò, ùn pudete micca solu scavà una patata dolce !
Pruvate tuttu in Tailanda (246)
Ancu s'è u tailandese ùn differisce micca assai da a persona media belga o olandese, qualchì volta sperimentate qualcosa in Tailanda chì ùn avete micca facilmente sperimentatu in Belgio o in l'Olanda. Hè ciò chì tratta sta serie di storie. Oghje una altra bella storia di Lieven Kattestaart: 'Spekkoper'
Vi ricordate di Ziu Saw ? Ebbè, ùn li avianu micca tutti in fila, vi ricordate ? Puderete veramente chjamà ellu un mazzulu. Era di Lampang. Li piacia à pisci, ma ùn li piacia micca. Si lagnava ancu di quessa : "Tutti piglianu carpa grassa è ùn aghju micca pigliatu nunda ?' "Chì esca aduprate?" "Rane". 'Rane ?? Chì pensate chì pudete piglià cù e rane cum'è esca? Duvete avè un ghjovanu catfish, ghjovanu catfish...
Bahosod, u monacu sàviu. Pesce marinatu o oru ? (Da: Storie stimulanti da u Nordu di a Tailanda; nr 22)
Dui amichi vulianu sàviu; anu visitatu u monacu sàviu Bahosod è li offrenu soldi per diventà intelligente. L'anu pagatu duimila pezzi d'oru à un omu è li dissenu: "Avete soldi avà, dateci quella saviezza". 'Bene! Qualunque cosa fate, fate bè. Sè vo fate a mità di travagliu, ùn ottenerete nunda. Hè stata a lezziò chì avianu compru per tutti quelli soldi. Un bellu ghjornu anu decisu di andà à piglià pesci...
C'era una volta un poviru Khamu, è avia fame. Moltu assai fami. Era senza soldi. Ddu ghjornu si firmò in casa di una donna ricca. A salutò affettuosamente è li dumandò "Variate per piacè qualcosa da manghjà per mè?"
A vostra destinazione hè fissata (Da: Stimulanti storie da u Nordu di a Tailanda; n ° 20)
"Chi hè natu à un satang ùn diventerà mai un baht".
Trè amichi viaghjàvanu inseme è scambià. Ma e cose ùn andavanu più bè, anu persu tutti i so soldi è ùn avianu micca soldi per viaghjà in casa. Hanu dumandatu di campà in u tempiu è stanu trè anni. Hè da manghjà è s'ellu ci era qualcosa da fà, l'anu fattu di sicuru. Ma dopu à trè anni vulianu vultà in casa, ma ùn avianu micca soldi di viaghju. Iè, avà chì?
Unu di i monachi hà compru un cavallu, una mare. È un ghjornu hà cusitu quellu animali. U novu di quale avemu digià parlatu hà vistu chì... È questu era un ziteddu astutu ! Quandu a notte hè cascata, disse à u monacu: "Venerabile, purteraghju un pocu di erba per u cavallu". 'Perdonu? Innò, micca voi. Duvete fà un disordine. Hè megliu à fà mè stessu. Tagliò l'erba, nutì u cavallu, si stese daretu à ellu è u cusì di novu.
U novu di a storia precedente avia una bella surella. Dui monachi di u tempiu anu avutu una crush nantu à ella è u novu a sapia. Era un novice maliziosu è vulia fà una burla à quelli monaci. Ogni volta ch'ellu andava in casa, ne portava un pocu à u tempiu è dicia chì a so surella li avia datu. "A mo surella hà datu queste sigarette per voi", disse à unu. È à l'altru "Queste torte di risu sò da a mo surella, per voi".
Chì hè accadutu ? Un monacu s'innamora di I Uj. È ogni volta ch'ella portava da manghjà in u tempiu, hà dettu à l'aiutanti di u tempiu è à i noviziati di mette a so manghjà. Hà manghjatu solu l'alimentu ch'ella offre.
Perchè Tha era chjamatu "Poepbroek" (Da: Stimulanti storie da u Nordu di a Tailanda; nr 15)
Tha era chjamatu Poepbroek. Chì hè ghjuntu ....
Si tratta di dui fratelli. U so babbu li hà datu qualcosa nantu à u so lettu di morte. Hà datu à ogni figliolu 1.000 baht è disse: "Da a mo morte, ogni pastu chì manghjate deve esse un bon pastu". Allora pigliò u so ultimu fiatu.
Questu hè circa dui vicini. Unu ùn era micca religiosu, l'altru era è era ancu una persona onesta. Eranu amichi. L'omu religiosu pusò un altare contr'à u muru di u so veranda cù una statua di Buddha in questu. Ogni matina offriva risu è dimustrava rispettu à u Buddha, è a sera dopu a cena hà fattu di novu.
L'eremita meditante è i petti di e donne (Da: Storie stimulanti da u Nordu di a Tailanda; nr 12)
Sta storia hè di un eremita chì avia ghjuntu à a jhana (*). Stu eremita avia meditatu in una furesta per vintimila anni è avia ghjuntu à jhana. Chistu significa chì quandu era famu è pensendu à l'alimentariu, si sentia cuntentu. S'ellu ci vulia à andà in qualchì locu, ùn ci voleva chè à pensà è… hoppa !… era digià quì. Stava là meditando per vintimila anni. L'erba era dighjà più altu ch'è l'arechje ma si ne stava solu.
Sta storia hè da a tradizione Karen. Si tratta di un omu tailandese è un omu Karen chì eranu grandi amici. Sta storia hè ancu di u sessu. I tailandesi, sapete, anu sempre un pianu prontu. Genti di risorse!
Una vagina piena di lumache di porcellana (Da: Storie allettanti da Tailanda di u Nordu; n. 10)
In questa storia di novu qualchissia chì vole fà sessu cù a so ghjovana cugnata, cum'è in a storia numeru 2. Ma sta volta u mister usa un metudu diversu. U chjameremu cugnatu perchè ùn si cunnosce micca un nome.