Parechji agricultori in Tailanda, forsi un quartu di tutti l'agricultori, anu prublemi cù a so pruprietà di a terra è i diritti di l'usu di a terra. Quì vogliu spiegà ciò chì sò questi prublemi è cumu si sò sviluppati. Una suluzione hè luntanu. Sembra chì l'autorità ùn volenu micca veramente una suluzione per pudè andà in modu cusì arbitrariu.

L'agricultore Khàjàn hà avà 67 anni. Hè u quartu figliolu di una famiglia di sette figlioli, agricultori di risu in i Piani Centrali. Incapace di furnisce per ellu stessu, quaranta-cinque anni fà, ellu, cum'è milioni d'altri in quellu periodu, si trasfirìu in e muntagne vicine, sbulicò 30 rai di furesta è hà cuminciatu à cultivà. Era un squatter illegale. In u 1985, cù assai altri, hà ricivutu un documentu di travagliu chì rende legalmente u so travagliu agriculu. Ma ùn hà micca datu diritti di pruprietà è a terra ùn pudia cascà solu à i so eredi.

Avà ùn hè più capaci di fà un travagliu pisanti è e so figliole 2 in Bangkok ùn sò micca interessate à a vita di un agricultore. Un ghjornu vene un omu chì vole cumprà a so terra per 1 milione di baht. Khàjàn prutesta : dopu, ùn pò micca vende a so terra, hà solu u dirittu di aduprà. Ma l'omu dice chì hà digià ghjuntu à un accordu cù l'Uffiziu di a Terra (thie din in tailandese). Khàjàn accetta u prezzu di compra. L'omu dopu diventa un rappresentante di una cumpagnia di carta: micca parechji anni dopu, a terra di Khàjàn, è a maiò parte di a terra circundante, hè una grande piantazione di eucalyptus.

Comunicatu di stampa recente, ferraghju 2018

A polizia di Phayao hà quattordici participanti in a marcia di prutesta anti-guvernamentu We Walk purtatu davanti à u tribunale ieri. Sò stati arrestati u luni per l'accusazioni di violazione di a prohibizione di riunioni. Undici sò membri di un gruppu di agricultori è l'altri sò membri di People Go Network, chì hà iniziatu a marcia.

L'agricultori dicenu ch'elli si sò uniti perchè sò stati accusati da i pruprietarii influenti di intrusione, malgradu chì dichjaranu chì era a so propria terra.

Sfondate à stu comunicatu di stampa

Si tratta di prublemi di diritti di a terra in u paese di Doi Thewada (literalmente "a Collina di i Dii"), vicinu à a mo vechja cità nativa di Chiang Kham, a pruvincia di Phayao. Qualchi ghjorni fà, ci hè stata una manifestazione per sustene u muvimentu "Camminemu (in Amicizia)". Ils portaient des panneaux qui disaient : « Le pays des pauvres n'est qu'une prison et un crématoire. Quattordici manifestanti sò stati arrestati, accusati per a pruibizione di manifestazioni di più di cinque persone, è dopu liberati cù (piccula) cauzione.

U muvimentu "We Walk" cammina da Bangkok à Khon Kaen per attirà l'attenzione à i diritti (a terra), i prublemi ambientali è e libertà. Malgradu u fattu chì un tribunale hà appruvatu u viaghju, sò impediti da a polizia è i suldati.

I paisani di Doi Thewada dicenu ch'elli anu campatu dapoi centu anni. Hanu ducumenti d'« usu » chì datanu di u 1946, è ponu ancu dimustrà ch'elli anu pagatu i tassi nantu à a terra finu à avà. In u paese sò 41 famiglie chì campanu nantu à 500 rai di terra.

Da u 1989 à u 1993 ci hè statu un periodu di siccità maiò, chì hà incitatu parechji residenti à vende a so terra à i cummercianti di terra altrimenti scunnisciuti. Ùn ci hè nisuna documentazione nantu à questu è ùn hè micca permessu. In ogni casu, a terra cù questa ducumentazione pò esse trasferita à i parenti è i paisani, ma micca à i stranieri.

In u 2002, i rapprisentanti di una cumpagnia chjamata Chiang Kham Farm sò ghjunti è dissenu à i residenti chì avianu da lascià perchè a terra era a soia. Minaccianu i prucessi.

A ditta cumpagnia hè una sucietà privata limitata registrata in Bangkok chì i so pruprietari sò un numeru di membri di a stessa famiglia cù un capitale di 78.000.000 baht. Idda pussede a terra è l'affittu à l'agricultori.

I residenti ricusanu di lascià, fora di uni pochi. In u 2006, a sucietà citata hà subitu subitu cù veri tituli di terra emessi da u registru di a terra. Certi tentativi di mediazione ùn anu micca successu è i paisani chjamanu l'aiutu di l'urganisazioni di l'agricultori è di i diritti umani. I prucessi sò cuminciati è in 2015 a cumpagnia di Chiang Kham Farm hè stata pruvata ghjustu in appellu: sò i pruprietarii di a terra. I residenti anu da lascià, ma ùn anu micca, chì à u turnu porta à prucessi contra i residenti. A splutazioni mette un cartellu à l'intrata di u paese chì chjamava i residenti à lascià. L'annu passatu, u tribunale hà iniziatu un tentativu di mediazione trà i residenti è a cumpagnia. Chì hè sempre in corso. Questa hè a situazione precaria di parechji agricultori in Tailanda.

Pruprietà di a terra, a lege è a storia

Certi pensanu sempre chì a Tailanda hè una nazione agricula. L'imaghjini di una famiglia agricula felice chì pianta è cugliera u risu, è ùn si preoccupa micca di nunda, ùn solu domina l'imaghjini di parechji stranieri, ma hè ancu parte di u misticu sentimentu di "Thainess" impostu da a classe dirigente tailandese.

Solu u 10 per centu di u Produttu Naziunale Grossu in Tailanda vene da l'agricultura, u restu hè l'industria, i servizii è u turismu, per nome u più impurtante, ancu s'è u 30 per centu di i tailandesi listanu "agricultori" cum'è a so professione. L'età media di un agricultore hè cresciutu da 53 à 56 anni in l'ultimi anni. Pochi figlioli di agricultori sò attratti da sta professione. L'agricultura ùn hè più l'attività agricula accogliente, di paese è autosufficiente cum'è propagata sottu à l'"ecunumia di sufficienza". L'ecunumia agricula di Tailanda hè inestricabilmente ligata à l'ecunumia glubale. Inoltre, solu una piccula parte di l'agricultori pò campà da a so terra, a maiuranza ancu risponde à i so bisogni primari in altri modi.

Uni pochi di nutizie m'hà fattu decide di piglià un ochju più vicinu à u sughjettu di "agricultore è furesta". Nta l'ultimi anni, millaie d'agricultori sò stati scacciati da e terre induve anu campatu per decennii, in particulare in u sudu è Isaan. Uni pochi anni fà, Prayut hà datu documenti d'usu à uni pochi di millai di famiglii grati in u nordu chì finu à tandu avianu travagliatu a terra illegale, 6 rai (= 1 ettari) per famiglia.

U fondu

Hè senza dì chì a Tailanda hà cambiatu drasticamente in parechji spazii trà 1940 è 2000. Questu hè ancu appiicatu in gran parte à l'usu di a terra: l'area di furesta diminuì dramaticamente è hè stata rimpiazzata da a terra agricula.

Percentuali di a copertura forestale in Tailanda 1938-1988

annu 1938 1954 1961 1973 1976 1982 1985 1988
percentualità 72 60 53 43 39 31 29 28 

Avemu vistu a zona di u boscu gradualmente diminuite da circa 1 per centu annu. In u 1989, ci hè statu un disastru in u sudu di a Tailanda induve una muntagna appena sbulicata hè cascata durante una tempesta di pioggia è hà spazzatu un paese, uccidendu 300 persone. Da tandu, ci hè stata una prohibizione generale, publica è privata, di logging in Tailanda. Fondamentalmente Avà deve esse dumandata un permessu per ogni arburu da esse abbattutu. Dopu à quessa, a perdita di fureste hè cascata drasticamente è i figuri indicanu chì a Tailanda hè avà circa 24 per centu coperta di fureste, ma questu include ancu piantazioni di gomma, etc.

In u 1960, a Tailanda era sempre principalmente un paese cultivatu di risu, cù u 75 per centu di a so terra agricula dedicata à sta cultura. Da tandu, l'area sottu u risu hà duppiatu, ma l'altri culturi anu quadruplicatu in grandezza, occupendu a mità di a terra agricula, è forsi più in valore ecunomicu. L'enfasi nantu à i cultivatori di risu hè obsoleta.

Cause

Chì sò i causi di sta deforestazione massiva è a migrazione di a pupulazione, chì mi ricorda a migrazione americana à l'Occidenti (a "Fruntiera Americana")? A pressione di a pupulazione era un fattore impurtante. Trà u 1950 è u 2000 a pupulazione hè cresciuta da 20 milioni à 65 milioni cù u più grande aumentu trà u 1960 è u 1990. Hè stimatu chì u 30 per centu di a pupulazione si trasfirìu da e pianure di risu à i zoni boschi più altu. Inoltre, prima di u 1980, quandu l'industrializazione cuntinuava, ci eranu pochi altri impieghi. Trà 1960 è 1980, i prezzi di i prudutti agriculi cum'è a manioca, u zuccheru, a gomma è l'oliu di palma eranu relativamente alti. U guvernu vulia ancu prumove l'agroindustria. Trà u 1960 è u 1975, parechje fureste sò state tagliate da l'armata sottu u preghjudiziu di "securità naziunale" (a lotta contr'à i hotspots cumunisti). In parte sottu à l'influenza di a prisenza americana, assai strade novi sò stati custruiti, soprattuttu in Isaan induve ci eranu grandi basi. Hè cusì chì a "frontiera" hè stata aperta.

Pruprietà di furesta è terra

In principiu, tutti quelli agricultori chì si sò stallati in i zoni di u boscu più altu eranu squatters forestieri illegali. In i ducumenti ufficiali sti spazii sò stati riferiti cum'è "foresta degradata' chjamatu per mantene l'apparenza è per pudè affruntà i coloni illegali se ne necessariu. Nisunu altru si importava veramente di questu in l'anni cinquanta è sessanta. À pocu à pocu, però, sò più cunflitti chì circundanu a pruprietà di a terra. Dopu à a partenza di i "Trè Tirani", Thanom, Praphat è Narong, dopu à a rivolta di uttrovi 1973, hà iniziatu un periodu demucraticu in u quale i prublemi di i agricultori sò stati intesu più. Questu hà risultatu in a "Land Reform Act" di u 1975 in quale sò stati sviluppati piani abbastanza rivoluzionarii. A terra seria espropriata è distribuita à mezu à i paisani, nimu puderia pussede più di 50 rai. Tutti l'agricultori riceveranu documenti (su questu quì sottu), è i limiti sò stati posti nantu à l'affitti. Aghju scrittu una storia interessante nantu à questu nantu à u blog di Tailanda "Rivoluzione interrotta, a rivolta di i paisani in Chiang Mai in u 1974-1976": www.thailandblog.nl/historie/boerenopstand-chiang-mai/

U prublema era chì l'implementazione di a lege hà avutu grandi difetti perchè era messu in manu di i guvernanti lucali, spessu grandi pruprietarii stessi.

A Tailanda hà una quantità confusa di documenti riguardanti a pruprietà o u dirittu di usu. Tuttavia, pudete distingue trè gruppi: 1 un chanoot (titulu di a terra) cù garuda verde dà diritti di pruprietà sanu (u mo figliolu hà unu di questi) 2 un chanoot cù garuda rossu dà u dirittu di usu ma cù a prospettiva di pruprietà dopu, di solitu 10 , anni (u mo figliolu hà trè di elli) 3 un documentu chì dà solu u dirittu di usu, cum'è quellu di l'agricultore Khàjàn è ùn pò mai esse cunvertitu in piena pruprietà (salvo chì .... riempie u spaziu).

Dopu à l'Attu di Riforma Agraria di u 1975, i tentativi sò stati fatti in parechji tempi per furnisce l'agricultori cù una documentazione cumpleta di a terra duv'elli avianu qualchì volta aratu tutta a so vita. Una questione impurtante di i ducumenti era u prugramma chjamatu Sor Por Kor 4-01 à a fine di l'anni ottanta è u principiu di l'anni novanta. Questu hà fiascatu quandu u guvernu Chuan Leekpai hè cascatu annantu à l'accusazione chì parechji ducumenti destinati à l'agricultori poveri sò andati à l'imprenditori ricchi. L'allora vice-ministru di l'Agricultura, Suthep Theugsuban, era intensamente implicatu. U Primu Ministru Abhisit Vejjajiwa hà ancu pruvatu a riforma agraria à grande scala in u 2009, ma questu hà fiascatu per via di e numerose prutestazioni contru. A terra ricaderia in manu di i ricchi, dicenu.

Ci sò sempre uni pochi d'agricultori senza terra è l'agricultori cù assai pocu terra. (In mediu, a pruprietà di a terra hè 35 rai, ma a variazione hè assai grande. Ùn pudete micca sopravvive cù menu di, per dì, 60 rai). Ci sò ancu parechji agricultori senza documentazione. (Soprattuttu trà i tailandesi non etnici, cum'è e persone di muntagna chì sò sempre cacciati). È ci sò ancu parechji agricultori chì anu solu diritti d'usu. (Ùn pudia truvà micca boni figuri nantu à l'agricultori cù documentazione insufficiente, ma 20-30 per centu hè una bona stima). Hè ovvi chì qualcosa cusì pò facilmente guidà à cunflitti, soprattuttu trà l'agricultori è u statu (chì spessu vole furnisce benefici à l'imprese).

Soluzione ?

Ùn mi dumandate micca una bona suluzione à queste situazioni caòtiche. Di sicuru, ci vole à esse più fureste, a terra deve esse megliu distribuitu, ci deve esse cunsulidazione di a terra, u numeru di agricultori deve calà, ogni agricultore deve esse sicuru chì a terra ch'ellu cultivà furnisce a sicurità legale, a qualità di i prudutti deve aumentà. ci deve esse più coordinazione cù u mercatu mundiale è a maiò parte di l'agricultori anu da esse supportatu finanziariamente, cum'è in tutti i paesi civilizzati. Tuttu chistu pò accade solu cù a cooperazione è l'accunsentu di l'agricultori stessi, sottu un guvernu demucraticu. L'unica certezza hè chì a pulitica casuale di a giunta, quantunque bè intenzionata, portarà à prublemi più grossi è ùn cuntribuisce micca à una suluzione sustanziale è durevule.

Fonte principale: Pasuk Phongpaichit è Chris Baker, Tailanda, Economia è Politica, Oxford University Press, 1995

20 risposte à "Foreste, agricultori, pruprietà è inganni"

  1. rentieru dice su

    Sò assai cuntentu di sta cuntribuzione. Aghju campatu in Chiang Sean per 6 mesi l'annu passatu è ghjuntu à a cunclusione chì u sistema di guvernu stessu prumove a "conquista di a terra" è dunque a deforestazione. Era una situazione cusì dolorosa, quelli cambiamenti in u paisaghju chì mi sò stati signalati da i visitori chì dicianu ch'elli ùn sapianu micca ciò ch'elli vedevanu chì tutti i cimi è i pendii mostravanu dighjà "sclercuts" finu à a vista. Pennacchi di fumu in ogni locu, ancu incendii chì sò stati fora di cuntrollu. S'e aghju intesu taglià o una motosega in qualchì locu di a muntagna è chjamatu u capu di a scola di u paese in paese per avvisà u capu di u paese o a pulizza, mi dicianu chì ùn ci hè nunda perchè ùn facenu nunda in ogni modu. Questa delusione è a prospettiva chì offre hè stata una di e ragioni chì aghju lasciatu.
    Eru in Tailanda durante a recessione ecunomica in u 1996, pensu chì era, è eru ghjilosu di i tailandesi chì mudernizzavanu e so case, cumprà vitture novi, spendendu soldi in lussu mentre ùn aghju micca capitu d'induve l'avevanu. On m'a dit que de nombreux agriculteurs avaient obtenu des titres de propriété de la terre et les avaient promis à la banque comme garantie contre les prêts. Allora investirete u vostru avvene è u vostru sustenimentu in l'acquistu di lussu chì ùn pudete micca permette, perchè i rimborsi è l'interessi è piglià in contu a deprezzazione ùn saria micca pussibule. Chì avia da esse sbagliatu in u futuru prevedibile è hà fattu. Sentu ancu u Primu Ministru Prayud cù e so idee à volte boni, ma avete da cambià i tailandesi in generale è questu hè pussibule solu da i primi passi chì facenu è dopu à l'educazione, ma quale l'allevarà è quale starà per e classi? Vecu un capu pisanti in ellu.

  2. L'inquisitore dice su

    Articulu assai informativu!
    Quì, in u triangulu Sahon-Udon-Nongkhai, a ghjente hè povera in soldi, ma ricca in terra. Ma ùn ponu fà nunda cun ellu. Ùn vende micca cù trasferimentu di nome.
    Allora vi site cum'è un agricultore. Avete compru terrenu supplementu, ma ùn hè micca veramente u vostru. Allora perchè investisce in machini è altri? Perchè anu fattu e teste di terra per cultivà altri culturi?
    U circulu ferma chjusu. La miseria triomphe.

    • Tino Kuis dice su

      Precisamente. L'agricultori sò constantemente accusati di ùn avè micca seguitu cù i sviluppi agriculi muderni, è questu hè veru. Ma chì duvete fà se u vostru terrenu hè custituitu da 5 pezzi di 6 rai ognunu chì sò distanti chilometri è dà pocu diritti duraturi?

      • Rob E dice su

        Chì pensate di a cunsulidazione di a terra cum'è facia in l'Olanda ? L'uffiziu di a terra deve tandu cooperà per ùn impone micca i tassi, altrimenti e cose ùn avanzaranu micca.

    • Ger Korat dice su

      Ùn vende micca cun trasferimentu di nome, chì significa chì ci hè un documentu. Tuttavia, pò esse trasmessu solu da genitori à zitellu. È hè ancu registratu in l'Uffiziu di a Terra o in Amphur. Se amparanu chì a terra hè finita fora di a relazione parent-figliolu o hè stata venduta o in vendita, l'azzione serà presa è serà cunfiscata. È questu hè perchè sta terra hè stata donata, dunque micca pagata ma gratis, da u rè. Cusì chì a ghjente puderia cultivà nantu à questu; a custruzzione ùn hè micca permessa.

  3. Eric Kuijpers dice su

    In quantu à u culore di u garuda, Tino, aghju sempre capitu chì "rossu" o "verde" sò tutti dui usati per u NSS4 o u chanoot, ma quellu culore dipende da u periodu di prima emissione di u documentu. U mo garuda rossu hà datu ghjustizia piena à u pruprietariu di a terra per 15 anni; i cunfini di a nostra trama sò arregistrati cù GPS è avemu numeratu posti in terra.

    In quantu à u restu di u vostru articulu, hè sfurtunatamenti troppu veru chì i diritti storichi sò trattati "inventivamente".

    • Tino Kuis dice su

      Sò un pocu incertu nantu à e differenze in a lege trà i garudas "rossi" è "verdi" nantu à u chanoot, u titulu di a terra. Tutti dui indicanu i diritti di pruprietà, ponu esse ipotecati è venduti. Aghju sempre capitu chì quandu un documentu d'usu hè cunvertitu in un documentu di pruprietà, hè prima "russu" è pò esse cunvertitu in "verde" dopu à parechji anni (10? 15?) Almenu hè ciò chì hè accadutu nantu à i 10 rai chì avemu campatu prima di u mo divorziu. U mo cugnatu m'hà dettu ch'ellu avia l'abitudine di pasce u bufali in a furesta quì 30 anni fà. Sò tutti l'arbureti avà. Aghju piantatu 20 tipi d'arburi di fruttu in u nostru giardinu. Avà hè statu vindutu.

  4. Leo Th. dice su

    Tino, i mo complimenti per sta storia completa. Dopu una cuntribuzione finanziaria, a famiglia di u mo cumpagnu hà acquistatu 15 rai di terra circa 30 anni fà, nantu à quale l'arbureti di gomma è l'arbureti di cafè sò stati piantati è ligumi sò cultivati. Ùn ci era micca "documenti di pruprietà" ufficiali, cum'è un ex accountant ùn aghju micca capitu chì, ma i diritti di pruprietà eranu cunnisciuti / depositati cù u capu di u paese. U valore di a terra pare chì hà cresciutu considerablemente dopu, o almenu parechje offerte più altu sò state fatte per a terra. A famiglia ùn hà micca rispostu à questu finu à a data. U prufittu pare esse abbastanza per furnisce u so sustenimentu, ma una dumanda di sustegnu finanziariu hè raramente fatta. Avà, in my opinion, a famiglia ancu vive assai frugally. In ogni casu, nimu cunsumu alcolu, eccettu per un cuginu chì hà finitu cù successu un cursu di furmazione cum'è meccanicu di vittura, ma hà vistu più benefiziu in a gestione di una stalla di cibo in Bangkok. Ma a parte questu, a vostra spiegazione nantu à i diversi atti di titulu hè una chiarificazione per mè. Hgr.

    • Tino Kuis dice su

      Aghjunghje utile da a vostra sperienza persunale, Leo. Lasciami aghjunghje questu.

      Quelli trenta rai da a vostra famiglia sò tollerati. Ùn anu micca diritti. Nta l'ultimi anni, ci sò stati numerosi rapporti, spessu nantu à "siti web alternativi", di suldati è pulizie chì visitanu tali terreni agriculi, caccianu agricultori è taglianu arburi. Par numarosi, intese centinaie à mille missaghji. Sembra una casualità assoluta.

      https://isaanrecord.com/2016/06/10/facing-eviction-the-villagers-of-sai-thong-national-park/

      Bellu video cù sottotitoli in inglese.

      • Leo Th. dice su

        Grazie per a vostra risposta Tino. Ancu s'ellu dichjarà chì ùn ci hè in fattu micca diritti, ci sò stati alcuni tailandesi in u passatu vicinu chì vulianu cumprà a terra per una quantità significativa di soldi. A famiglia, cum'è aghju dettu, ùn hà micca rispostu. Sicondu u mo cumpagnu, a terra puderia esse venduta, ma un bancu ùn accettà micca a terra cum'è collateral si un prestitu era dumandatu per a mancanza di certi documenti. Ùn aghju micca sfondate in ellu stessu. Ancu senza a mo interferenza, i mo suceri tailandesi stanu bè. Spergu chì ùn avete micca "a nostalgia" per a Tailanda. Vogliu u megliu.

  5. alec dice su

    Per capisce tuttu bè, avete da cunnosce a storia.

    http://www.journal.su.ac.th/index.php/suij/article/viewFile/8/6

    http://eh.net/eha/wp-content/uploads/2014/05/Vechbanyongratana.pdf

    u prublema hè principalmente un desideriu. Per quessa, vogliu dì chì parechje persone pensanu chì pussede a terra perchè hè stata cultivata da elli per generazioni, ma in fattu ùn li appartene micca. E quantu spessu aghju da leghje chì a ghjente cumprà terreni da a famiglia senza documenti di pruprietà perchè ùn si preoccupanu micca in (di novu) Isaan. Allora a ghjente vende terra chì ùn hè micca u so. È u cumpratore, sia ingenu o micca, hè tandu sorpresu quandu i prublemi sò più tardi.
    Un bon esempiu di questu hè u Hmong chì hà vindutu solu a terra donata à elli per cultivà nantu à u phu tub birch à l'investituri chì anu custruitu resorts. U guvernu hà intervenutu è hà avutu i resorts illegali demoliti. A lotta à l'accaparamentu di a terra hè una di e priurità di a giunta, anu ancu demolitu resorts di lussu. Ancu quì ci era una corruzzione enormosa da i dipartimenti di a terra lucali chì emettenu chanottes illegali.
    U grande prublema in Tailanda hè chì esse poviru hè un passaghju liberu per parechji per ùn importa micca di Diu è di i cumandamenti. U disastru di taglio chjaru di e muntagne hè un bon esempiu di questu.

    A giunta hà ancu un prugramma di riforestazione in corso, chì spessu scontra a resistenza lucale.

    È onestamente, mi dispiace per Lung Thu cum'è u chjamanu i tailandesi. perchè deve pulizziari un grande disordine, impeditu è ​​frustratu da l'autorità lucali totalmente currutti. Aghjunghjite à questu u fattu chì una grande parte di a pupulazione hè una mansa di irregulari. U trafficu di ogni ghjornu hè una prova di questu.

    • Tino Kuis dice su

      Caru Henry,

      I diritti di a terra in Tailanda sò un disordine cumpletu è a storia hè a culpa. Ciò chì vogliu dì hè chì una suluzione ùn pò micca vene da sopra, micca da Loeng Toe o altri, ma solu in cullaburazione cù tutti l'attori. Avà ci hè un approcciu arbitrariu top-down è chì ùn hà micca travagliatu. Accetta ?

      Fighjate ancu u video chì aghju publicatu sopra cù Leo.

      • alec dice su

        ùn sò più cusì senza diritti

        http://www.nationmultimedia.com/detail/national/30340850

        U grande prublema hè chì parechje persone pensanu chì u cultivo di a terra li dà diritti di pruprietà. Allora hè quì chì e cose andavanu male. Quandu aghju lettu chì a ghjente cumprà 30 rai di terra senza Chanotte, ma u trasferimentu hè statu dipositu cù u capu di u paese, aghju scuzzulatu u mo capu à tanta ingenuità perchè a listessa cosa pò succede à u cumpratore cum'è l'agricultori spustati in u paese di Sai Thong. parcu.
        È sicuru ch'elli ponu a rispunsabilità nantu à u guvernu, ma hè faciule di scurdà ch'elli ùn anu mai ricivutu una Chanotte per a terra chì cultivanu.

        • Ger Korat dice su

          Hè esattamente, ancu u farang cunnosci l'ins and outs. Eppuru assai persone pruvate di vende a terra mentre chì ognunu sapi chì questu hè pruibitu. Pensu personalmente perchè, s'ellu ùn volenu micca a terra, ùn affittanu micca a terra. Ricevenu un pagamentu annuale da u tenant. Ma no, sò assai avari chì cercanu di vende terre di u guvernu chì sò in prestitu. Sò solu categurizà cum'è inghjustu.

  6. Driekes dice su

    In quantu à u chanot, aghju capitu da a mo fidanzata chì u primu hè u garuda neru è chì poi pò passà à u verde è dopu à u rossu è chì questi sò i documenti di pruprietà.
    U mo amicu hà 30 rai di campi di risu cù un garuda rossu, prova di pruprietà, è di fronte à a muntagna 50 rai di campi di popcorn cù un garuda neru, a so famiglia hà appropritatu sta terra parechji anni fà è finu à ch'elli a cugliera hè bona. ,
    Ci hè a pussibilità di avè sta terra cunvertita in una garuda verde dopu.
    Per u restu, sò d'accordu cù Tino è forse ci deve esse una cuuperazione, ma hè vera chì ci sò sempre vittime.

    • Ger Korat dice su

      I culori di u garuda cambianu da Nor Kor 3 = neru à Nor Kor 3 Khor = verde à Chanot = rossu.

  7. Vince dice su

    Una materia cumplicata, soprattuttu perchè ùn ci hè una vera pulitica agricula. Tuttu u mondu "face solu qualcosa", spessu u listessu cum'è ciò chì i genitori anu fattu è in u listessu modu.
    L'Olanda hè cunnisciuta per a so agricultura muderna cù una pruduzzione assai alta cù un numeru relativamente chjucu di agricultori. Una di e cose chì hà purtatu à questu hè stata l'intruduzioni di u sistema 3O : sviluppu-ricerca-educazione (cumpresa l'infurmazioni per l'agricultori). In diverse facultà di l'università agricula (induve aghju studiatu) è in i cosiddetti scoli agriculi (bassu à altu), l'attenzione hè stata pagata à i prublemi di l'agricultori, a ricerca hè stata fatta è i risultati sò stati rimbursati à l'agricultori, ma ancu à l'agricultori. u guvernu (per esempiu, u serviziu di estensione agricula).
    Qualcosa cusì puderia aiutà, in più di cumprà terreni agriculi da i vignaghjoli chì volenu piantà a so attività da u guvernu è s'ellu si rivende o micca sti terri à l'altri o à un altru destinazione.
    Ci hè ancu un locu per i picculi agricultori, i cusì chjamati agricultori hobby.

  8. petervz dice su

    Moltu pò esse tracciatu à u sistema Sakdina, un sistema chì hè statu dissolutu formalmente in u 1932, ma in realtà esiste sempre. Leghjite l'articulu dopu, frà altri

    http://www.thai-blogs.com/2009/03/11/last-bastion-of-the-orient/

    • alec dice su

      Hè veramente currettu. E pochi si capiscenu chì i stranieri sò ancu posti in quellu ranking suciale, per u so cumpurtamentu è l'attitudine, ma ancu in gran parte da u statutu di u so cumpagnu o di u so maritu in u ranking suciale tailandese.
      In cima di questu ci hè u sistema di patronu di junior - senior. Un tailandese si senti còmode solu quandu pò mette un stranieru in stu sistema. Da quì i numerosi, è à volte indiscreti per i standard occidentali, dumande. Face questu per determinà a so attitudine è u so cumpurtamentu versu voi.

      Un servitore civili si senti dunque superiore à a ghjente ordinaria, o deve suspettà chì site più altu nantu à a scala suciale chè ellu. Allora u nome occidentale di Civil Servant ùn copre micca a bandiera.

      Sè avete mai statu in un anfuru tailandese è studiatu a diffarenza in l'attitudine di l'uffiziale versu e diverse persone davanti à u so scrivania. pudete osservà questu chjaramente? A diffarenza di cumportamentu di u citadinu versu u funziunariu hè ancu assai diversa.
      Hè per quessa chì a Tailanda hè un paese cusì fascinante.

      È ùn hè certamente micca un fenomenu esclusivamente tailandese. Questu hè ancu appiicatu in una misura più grande in Corea è in particulare in Giappone.

  9. Rob V. dice su

    Un bellu pezzu Tino. Coincidentamente, aghju ghjustu finitu quellu libru di Pasuk è Chris pochi ghjorni fà. Sicuramente vale a pena se vulete amparà a storia ecunomica è / o pulitica.

    Certi aghjunte: u statu hà designatu certi spazii cum'è spazii forestali. Ma in più di una mancanza di cuntrollu nantu à questu, a ghjente hè ancu creativa cù u cuncettu. U dipartimentu di silvicultura cuncludi da a ricerca chì l'Eucalyptus era l'arbulu più veloce. In u 1985, u guvernu hà decisu di fà 40% (15% foresta naturale, 25% piantazioni cummerciale) di a terra boscata è l'Eucalyptus hà da ghjucà un rolu impurtante in questu. U cummerciu di carta è polpa puderia batte e mani.

    È e strade patrocinate da l'Americani durante a Guerra di Vietnam (assai piacevule per i bigwigs cù interessi in cumpagnie infrastrutturali), l'esercitu hà ancu fattu un bon usu. E strade anu servitu ancu per caccià i "ribelli cumunisti" fora di a furesta. Quì è culà un paese hè statu appiattitu da l'armata, tanti cumuni sò assai simili l'un à l'altru. Inoltre, l'esercitu hà incuraghjitu a culunizazione di a zona forestale. A manca è a diritta, un chilometru di furesta hè stata sottu à u cuntrollu militare, è l'esercitu è ​​​​l'imprese di logging anu fattu affari lucrativi per a sbulicità di più terra.
    Per esempiu, in u 1968, l'imprese sò state datu una cuncessione di 30 anni per taglià e fureste, in u 1989 ci era 316 cuncessioni chì copre una zona di 93 milioni di rai. Pudete scumette chì l'alti ufficiali militari sò diventati ancu assai più sàvii da a divisione di a terra intornu à sti novi strade è cumuni. Per esempiu, u dittatore generale Sarit pussede più di 22 mila rai di terra.


Lascia un cumentu

Thailandblog.nl usa cookies

U nostru situ web funziona megliu grazia à i cookies. In questu modu pudemu ricurdà e vostre paràmetri, fate un'offerta persunale è ci aiutanu à migliurà a qualità di u situ web. Read more

Iè, vogliu un bonu situ web