U falcu ùn appartene micca in una gabbia; u figliolu micca in l'esercitu. L'anni 70 ci ramentanu Thammasat, cumunisti è omicidi. Una storia di protesta.

A vechja mamma s'hè addurmintata quand'ella hà intesu u cantu di u falcu. E so mani incruciate nantu à u so grembo. U cantu di u falcu sona di novu in un tonu altu da a gabbia. Ùn vede più chjaramente, ma vede sempre chjara l’imaghjina : « Tenemu, mamma ! Hè un animali cusì simpaticu ! disse u so figliolu.

"Ma ùn aghju mai criatu un animale è mi dispiace per l'animali", disse. U falcu si pusò tranquillamente in a so gabbia. L'ochji aperti è chjusi, ma ùn ci era micca soffrenu in l'ochji chjara. E so piume eranu pulite, ancu s'ellu era stata spruzzata in l'acqua è poi sbulicò e piume finu à ch'elle eranu secche.

- Ùn li feremu micca, Mamma ! L'avemu da manghjà pezze di pisci è di granu'; cusì u so figliolu pruvò à ottene u permessu. - Manghja u risu ? ella dumandò. 'Ùn a sò micca. Per piacè, tenemu ellu in ogni modu.

U so figliolu ùn avia mai fattu nunda senza dumandà u so parè. È s'ellu ùn era micca d'accordu cù qualcosa, avia sempre accettatu chì a decisione ghjusta. Hè u so solu tesoru in u mondu. A vechja circonda u so figliolu cù tutte e cura cum'è s'ellu era u so pusessu più preziosu. 

"Hè sbagliatu di mantene un animali prigiuneru", avia rispostu. « Ma ùn li feremu micca male, nò, mamma ? Vulemu solu fà ellu felice. 'Felice in una gabbia? Tuttu in u mondu hà un certu locu. Ùn cambiate micca a so vita ! li disse calmu. 'Ma, ùn l'avemu micca sempre lasciatu in quella gabbia, nò ? Mà, per piacè ch'ellu sia amicu cun noi.

- Vulete avè stu falcu cum'è amicu ? ella dumandò. Ella ridia è disse: "Va bè, in quantu à mè, pudete tene u falcu. Ma quandu vene u tempu per ellu esse liberu, prumettimi chì u lascià volà ". Ella dumanda a so parolla per questu. "Ma, s'è tù dici dumane hè ghjuntu l'ora... Lasciami a tene ! Basgiò a so mamma nantu à a guancia è si n'andò felice cù u falcu in a gabbia.

U picculu falcu hè sempre allegru. Ùn hà mai vistu l'acellu lugubri, mancu quandu u so figliolu ùn hè micca vicinu. Ma quand'ellu vede chì u so maestru s'avvicina, stende l'ali è li sbatte cum'è per fà vede chì e so ali sò digià putenti. U so piume hè assai uniforme è brilla cù parechji culori. È quand'ellu becca u so pesciu, si vede quantu hè u so beccu.

U falcu hè diventatu parte di a so vita. A matina, quand'ella si sveglia, sente digià a chjama allegra di u falcu chì l'aspetta. L'animali si spazzola a testa cù a punta di l'ala, sbatte l'ochji è si gratta un salutu prima di mette u capu in a tazza d'acqua cù l'ochji chjusi. Tandu si scuzzula u capu asciuttu. A vechja s'hè scurdatu di longu ch'ella lasciaria torna à vulà l'acellu.

A lettera di u so figliolu

(nitinut380 / Shutterstock.com)

A prima lettera di u so figliolu ! Si mette in a so sedia di bambù, piglia i vetri da u casu è leghje a lettera, chì a scrittura hè quasi identica à a so. Parla di u viaghju.

Semu in un compartimentu separatu. In verità, ùn hè micca cusì male perchè ùn simu micca in un munzeddu cum'è l'altri chì sò ingaghjati in una scatula di legnu nantu à roti di ferru. Quandu u trenu hà cuminciatu à rotulà à a stazione, avemu intesu un signalu di addiu. Parechje persone pienghjenu mentre salutanu u trenu. Dopu avè guidatu per un pocu tempu, certi pirsuni cuminciaru à parlà è pianu pianu l'umore tristu hè sparitu.

Ma altri ùn anu micca persu stu sensu. Si pusonu accucciati in i so posti è fighjavanu senza scopu fora di a finestra tuttu u tempu. Paria chì l'arburi si alluntanassi da u nostru trenu è i masti telegrafichi da i dui lati passavanu. Solu u sole ci seguitava tuttu u tempu. U trenu ùn si ferma mai. Avete intesu solu u clacson prolongatu. Avemu scontru un trenu chì viaghjava in a direzzione opposta, in direzione sud. Si firmò in una stazione mentre noi passavamu. Hè andatu cusì veloce, ùn si pudia vede quale era in questu. Ùn ci avissi micca dettu nunda s'è no l'avemu vistu. Ci hè tante persone nantu à a terra. Si vede solu l'esternu è chì ùn dice nunda di a ghjente stessu. Ùn hè micca divertente, mamma ? Calchì volta ùn vogliu mancu cunnosce e persone chì scontru, ùn importa micca quantu interessanti ponu esse. È hè perchè i mo pinsamenti sò cun voi.

"Eccu cusì hè cù a ghjente. Cunsideremu solu e cose impurtanti quandu ci affettanu. Aviu intesu chì in u nordu hè abbastanza fretu. In i nostri sacchetti ùn ci era quasi nudda articuli caldi. Per d 'altra banda, quandu aghju apertu u mo saccu, eru felice chì avete messu u mo cardigan in maglia. Ma hè troppu magre per u friddu quì in ogni modu. Mi piacerebbe chì avete cuminciatu à tricotà un cardigan grossu dopu avè partutu. Avà chì avete u mo indirizzu, pudete mandà à mè finu à ch'e sò stazionatu in altrò. Mi manca assai u falcu. Sò sicuru ch'ellu sarà assai cuntentu quandu torneraghju, nò, Ma ?

A vechja si appoghja in daretu à a sedia. Ella s'arricorda esattamente à pusà in sta sedia cù u zitellu è li dava da beie. Hà seguitu incansablemente u sviluppu di u so figliolu: prima cum'è un zitellu cù a pelle suave è rosa, dopu cum'è un zitellu chjucu, dopu cum'è un ghjovanu allegru è parlante. Hè sempre piaciuta.

Piglia una bola di lana per maglia, ma li tremanu e mani. Eppuru, ella vole finisce quellu cardigan u più prestu pussibule; serà un rigalu d'anniversariu. Ella vole pubblicà à tempu per ellu riceve u so 22 anniversariu. Questu hè l'unicu ciò chì pò fà per a so salute avà perchè hè tantu luntanu. U divorziu a ferisce è hà da trattà cù tuttu solu.

Quandu e lacrime scorri di novu nantu à e so guance, perde u core. Ella perde a vulintà di cuntinuà cù u so gilet. Dapoi ch'ellu hè partutu senza ch'ella sappia s'ellu tornerà mai, ùn campa un ghjornu senza tristezza. Quand'ella sente i passi accantu à a casa, prega chì pò esse u so figliolu. Ma in u fondu sapi chì questu hè una falsa speranza.

I ghjorni passanu pianu pianu cum'è mai. Quand'ella dorme sogna di u so figliolu è di ghjornu pensa solu à ellu. Questu hè diventatu u so ritimu; hè cusì prufonda ind'è ella ùn pò micca imaginà una altra vita. S'ellu ùn avia mancu à sente ch'ellu era fora di a so vita... Sta paura cuntinueghja à spuntà ancu s'ellu prova à alluntanassi.

Ella riceve una altra lettera da u so figliolu. « Ghjè perchè aghju pigliatu u falcu chjucu à a so mamma ; hè per quessa ch'e sò separatu da voi avà. Ancu s'ellu ùn vogliu micca pensà à questu, spergu chì vi offre un pocu cunsulazione. Per rimpiazzà, ma, lasciate volà u falcu ! Forse chì mi farà vene à tè più veloce cum'è u falcu chì poi vola à a so mamma.

A vechja ùn hà micca finitu di leghje a lettera. Cù a lettera in manu, cammina versu a gabbia. U falcu hè avà assai più grande ch'è quandu l'avianu. L'animali a saluta à voce forte è cù un sbulicatu. « Ritorna à a to mamma, falconu, chì u mo figliolu torni prestu. U mo figliolu deve vultà à mè.

Ella apre a porta di a gabbia, ma u falcu ùn mostra micca segnu di abbandunà a gabbia, ancu s'ellu lascia a porta aperta. Allora piglia l'acellu fora è u mette nantu à un ramu. Ma u falcu hè di colpu assai sfarente da a gabbia. A tristezza l'arriva è pare avè a paura di l'ambienti scunnisciuti. Move l'ale cum'è s'ellu vulia vulà ma ferma sempre duv'ellu hè.

U falcu hà longu cessatu di esse un veru acellu. Sapi bè ch'ellu ùn pò più campà cum'è l'altri acelli chì cinguettanu attornu à ellu cum'è i picculi passeri di casa. Ellu, u falcu, ùn pò più vede in luntanu cù l’ochji. E so ali una volta forti chì l'anu elevatu in l'aria ùn sò chè osse debuli sottu belli piume. Sò decorazioni inutili è ùn u purteranu più à a so mamma.

Una canzone triste...

A canzona, chì a donna sente avà, sona solu triste è lamenta in l'arechje. Penetra in u so core solitario. Sembra u sonu di un colpu à u fronte chì passa in u core di u so figliolu... A vechja mamma sperimenta stu dulore sfuggente mentre si mette in a so vechja sedia, l'ochji chjusi è e mani incrociate nantu à u so grembo.

Source: Kurzgeschichten aus Tailanda. Traduzzione è edizione Erik Kuijpers. U testu hè statu accurtatu.

L'autore Makut Onrüdi (1950). Educatore è scrittore nantu à i prublemi di i paisani socio-culturali svantaggiati in u sudu. "U cantu di u falcu" hè di u 1976. In l'anni 1970, l'esercitu hà sbulicatu l'infiltrati cumunisti, a ghjente hè stata ammazzata in l'assassini di "tamburi rossi" è l'assassini anu fattu in l'Università Thammasat.

Nisun cumenti hè pussibule.


Lascia un cumentu

Thailandblog.nl usa cookies

U nostru situ web funziona megliu grazia à i cookies. In questu modu pudemu ricurdà e vostre paràmetri, fate un'offerta persunale è ci aiutanu à migliurà a qualità di u situ web. Read more

Iè, vogliu un bonu situ web