Storie da l'antica Siam (Part 3, Closing)

di Tino Kuis
Postatu in storia, Tino Kuis
Tags: ,
15 May 2021

Cumu i stranieri vedenu u Siam in u passatu? Andrew Freeman (1932): "Questu populu hè incapace di guvernà stessu. Fighjate cumu facenu e cose. L'Orientale ùn apprezzerà mai ciò chì l'omu biancu hà fattu per ellu. Sedici storie in fila, tradutte da Tino Kuis.

Queste storie brevi venenu da un librettu intitulatu "Tales of Old Bangkok, Rich Stories From the Land of the White Elephant". Ci sò listati in ordine aleatoriu in quantu à u tempu, u locu è u sughjettu. L'aghju solu lasciatu cusì. A fonte di ogni storia hè mintuvata, ma aghju dettu solu a persona è l'annu.

George B. Bacon, 1892

I zitelli siamesi sò e cose più affascinanti chì cunnoscu. M'hanu incantatu da u principiu, ma mi dispiace chì un ghjornu diventeranu brutti cum'è i so babbi è e so mamma, è questu hè di dì qualcosa !

Ernest Young, 1898

L'unicu distrettu veramente internu hè u longu bazar strettu cunnisciutu cum'è Samphaeng. Hè circa 2 chilometri di longu è cuntene una pupulazione assai mista di indiani, siamesi è cinesi.

U bazar longu strettu hà i so attrattivi. Tutti i prudutti nativi si riuniscenu quì, è una quantità di persone praticanu sempre u so craft nativu quì. I fabbri è i tessitori sò occupati cù u so mistieru, l'orafi è l'argentu facenu scatuli è decorazioni per i ricchi è i travagliadori di gemstone taglianu e petre per esse messe in ghjuvelli.

Peep shows è spettaculi à l'aria aperta permettenu à l'oziosi di stendersi è l'api occupate si sguassate nantu à i marciapieli irregolari è asfaltati. A tarda di notte, i buttreghi sò chjusi, ma i tarri di ghjoculi, l'oppiu è i bordelli sò pieni di i più bassi di a classe bassa.

Sunhorn Phu in "Nirat Retch"

(Poeta, 1786-1855)

In Bang Luang nantu à u picculu canali, parechji Cinesi vendenu i so porchi. E so donne sò cusì ghjovani, bianchi, belli è ricchi. L'omi tailandesi cum'è mè, chì dumandavanu a so manu in u matrimoniu, sò chjusi cum'è daretu à e sbarre di ferru. Ma s'è vo avete soldi, cum'è sti chinesi, quelli bars appena si scioglie.

Ernest Young, 1898

A mancanza di cognomi è numeri di casa causa assai prublemi à l'invio di lettere. Un envelope spessu deve esse indirizzatu cusì:

À u sgiò Lek
Studiente à a Scola Normale
Figliolu di u sgiò Yai, suldatu
À u pede di u Ponte Negru
Daretu à u Tempiu di Lotus
New Road, Bangkok

Charles Buls, 1901

I Cinesi gridanu assai è travaglianu assai. I siamesi sò più calmi è passanu in silenziu.

Da u ghjurnale di Gustave Rolin-Jaequemyns, 1893

(Consiglieru belga di u rè Chulalongkorn. Dui navi di guerra francesi avianu steamed up the Chao Phraya per rinfurzà e rivendicazioni francesi nantu à e zone di u Mekhong, ora Laos).

Tutti parianu demoralizzati. U rè m'hà dumandatu ciò ch'e aghju pensatu, è u Richelieu (cumandante danese di a marina siamese) suggerì d'utilizà dui navi siamesi per affundà e navi francesi.

Aghju dumandatu s'ellu ci era ogni chance chì una tale operazione sia successu. Ùn pudia micca avè una risposta affirmative oltre e so labbra. Hè per quessa ch'e aghju cunsigliatu fermamente à sta operazione, chì ùn aghju mancu sustegnu se u successu era garantitu.

In casu di successu, significaria a guerra è, se micca successu, pruvucarà un bumbardamentu di Bangkok è u palazzu. A mo risposta era chì, in l'interessi di a cità, duvemu astensi da l'ostilità.

Émile Jittrand, 1905

I francesi si mischianu più cù i nativi chè i britannichi; ùn sò micca distanti cum'è l'ultimi. Per esse alternativamente cunfidenziale è arrabbiatu, si facenu disrispettati da i nativi.

James Anderson, 1620

(Dottore, da documenti di a Cumpagnia Britannica di l'India Orientale.)

U ghjocu ùn era micca l'unica debulezza in quelli ghjorni, cum'è evidenti da a currispundenza di a Cumpagnia. Ci sò riferimenti à lascienza, malatie indicibili, ubriachezza è bastardi in lettere di i servitori di a Cumpagnia.

Forse a morale era di un standard più bassu chè oghje. Ci vole, però, ghjudicà questi inglesi cun lenità, cunsiderendu u so esiliu è u so ambiente cusì sfarente da a so casa inglese, è sò esposti à parechje tentazioni novi.

Andrew Freeman, 1932

"Quandu sta strada hè stata custruita, i treni ùn viaghjanu micca di notte per via di i numerosi scontri cù l'elefanti".
"Ste scherzendu", aghju dettu.
L'inglese hà versatu di novu.
"Micca veramente", continuò, "ci duverebbe esse una lege chì impone à l'elefanti di portà fanali è fanali posteriori".
"Diu mio, se avemu cuntrullatu u Siam, li insegneremu ciò chì hè l'efficienza. Stu populu hè incapace di guvernà ellu stessu ".
'Perchè nò?' Aghju dumandatu.
"Bè, fighjate intornu à tè. Fighjate cumu facenu e cose. L'Orientale ùn apprezzerà mai ciò chì l'omu biancu hà fattu per ellu, hè per quessa. S'è no faciamu cum'è i siamesi, chì ne sariamu ?

Da e memorie di u principe Guglielmu di Svezia, 1915

(Après avoir assisté à l'incoronation du roi Rama VI.)

U ghjornu dopu, l'ultimu di l'annu, simu ghjunti in Bangkok stanchi ma sicuru, cù solu boni ricordi di una caccia interessante. I corni di un bufali di Ban Chee-wan sò oghji trà i più fieru di i mo trofei di caccia perchè, quant'è a so cunniscenza, Leewenhaupt è eiu sò i soli chì anu mai sparatu sta spezia di fauna siamese. È in u futuru diventerà ancu più difficiuli, è forsi ancu impussibile, perchè vene una prohibizione di caccia per questi animali quasi estinti.

Radiodiffusione di u guvernu, u 7 di nuvembre di u 1939

"In cunfurmità cù u Quintu Edittu, u guvernu dumanda à tutti i tailandesi di cunsumà tagliatelle, perchè e tagliatelle sò boni alimentu, cuntenenu risu è noci, tutti cù un gustu aspro, salatu è dolce è tutti prudutti in Tailanda. I noodles sò nutritivi, puliti, economici, faciuli d'acquistà è anu un gustu bellu.'

Tempu, 24 nuvembre 1947

'Phibun Sonkraan (generale chì hà pigliatu u putere in u 1946) hà pruibitu à i siamesi di esce in i carrughji senza cappelli o scarpi, di masticari betel, di pusà o squatting in a strada, o di portà u panung. In i ritratti ufficiali, i scarpi è i cappelli eranu culurati nantu à l'imaghjini di agricultori.

Phibun hà ancu decretatu chì i titulari di l'uffiziu duveranu basgià e so mogli prima di andà in i so uffizii. I violatori di sti decreti sò stati mandati in "campi d'educazione".'

(Panung: vestitu tradiziunale per l'omi è e donne: un pannu avvoltu intornu à i fianchi è poi ligatu trà e gammi à u spinu).

Rivista TIME, 1950

Ananda (Rama VIII, 1925-1946) era un stranu ghjovanu rè. Pienu d'idee uccidintali, si ricusò di parlà à i visitori chì si pusonu à u fondu di a so sedia davanti à ellu, u modu siamese. Hà dumandatu ch'elli pusanu nantu à sedie à a listessa altezza chì ellu.

Neue Zurcher Zeitung, 15 aprile 1950

A matina di u 9 di ghjugnu di u 1946, a nutizia si sparse in a cità chì u ghjovanu rè era statu trovu mortu in a so stanza cù una ferita di bala in capu. Era un accidente ? Suicidiu ? O un omicidiu ?

Ci era argumenti per ognunu di sti trè opzioni. Ci era quelli chì insistiavanu chì Ananda Mahidol temeva e grandi rispunsabilità è i travaglii difficili chì l'aspittavanu. In ultimamente, a suspettu si vultò à un gruppu di pulitici ambiziosi chì a so supposta intenzione era di abulisce a munarchia.

Associated Press, 1952

U rè Bhumiphol Adulyadej hà firmatu oghje a nova custituzione tailandese proclamata da a giunta militare chì hà rovesciatu u guvernu quattru mesi fà in un colpu di statu senza sangue.

U rè era prisenti à e cerimonie elaborate chì principiavanu esattamente à 11 ore, un tempu cunsideratu assai auspicious da l'astrologi.

Aieri, Radio Bangkok hà annunziatu chì a ceremonia era stata posposta, ma a giunta militare hà cunvintu u rè di cambià a so idea. U mariscal Sarit hà revelatu chì u luni, à 11 ore di sera, u generale Thanom Kittichachorn, secondu cumandante di l'armata, scontra u rè. Dumandatu ciò chì u rè pensava di u colpu, Sarit rispose : "Chì deve dì u rè, tuttu era digià finitu".

Alfred McCoy, 1971

A "guerra di l'oppiu" trà Phao (capu di a pulizza) è Sarit (generale è primu ministru) era una guerra oculata induve tutte e battaglie eranu ammucciate sottu un mantellu di sicretu ufficiale. L'eccezzioni più divertente hè accaduta in u 1950, quandu unu di i convogli di l'armata di Sarit si avvicinava à a stazione di Lampang cù una spedizione d'opiu.

A polizia di Phao hà circundatu u convoi è hà dumandatu chì l'armata trasmetta l'opiu perchè a lotta di droghe era a sola rispunsabilità di a polizia. Quandu l'esercitu hà ricusatu è minacciatu di sparà a so strada in a stazione, a polizia hà purtatu mitragliatrici è scavatu per un focu.

L'affare nervoso durò dui ghjorni finu à chì Phao è Sarit stessi apparsu in Lampang, pigliò pussessu di l'opiu, l'avianu scortatu inseme à Bangkok induve si sparì tranquillamente.

Source:
Chris Burslem Tales of Old Bangkok, Rich Stories From the Land of the White Elephant, Earnshaw Books, Hong Kong, 2012.

Storie da l'antica Siam (Parte 1) era in Thailandblog u 24 settembre; Storie da l'antica Siam (Parte 2) u 28 settembre.

Photos: Tableaus à u Museu di l'Imageria Umana Tailandese, 43/2 Mu.1, Pinklao Nakhon Chasi Road, Nakhon Pathom. Tel. +66 34 322 061/109/607. Foto d'apertura: Ottu re di a dinastia Chakri; Rama IX, l'attuale monarca, ùn hè micca inclusu. A foto di a donna in Panung ùn hè micca stata presa in u museu.

Vede l'imaghjini di l'antica Siam quì.

3 risposte à "Storie di l'antica Siam (parte 3, cunclusione)"

  1. Alphonse dice su

    Affascinante à leghje. In particulare quella lettera di u 1620. Allora ci sò e donne tailandesi chì venenu à lagnà à a Cumpagnia perchè avianu un zitellu illegittimu da un inglese. Assai emancipatu !

  2. Tino Kuis dice su

    Devu ti disappuntu, Paulu, ci aghju pensatu ma ùn sò solu. Hè interessante di leghje cumu i stranieri anu vistu a Tailanda in u passatu, ma chì hè a verità? Quantu sò culurite e so storie ? E cumu valutate a mentalità di a Tailanda attuale? Pensu chì hè per quessa chì duvete esse attentu à tracciate linee da u passatu à u presente. Ùn aghju micca amparatu assai da questu in quantu à u presente.
    Aghju veramente u più piacè di ciò chì pudete vede cum'è eccezziunale, chì ùn hè micca adattatu à una valutazione di a mentalità tailandese à u mumentu. U rè Ananda chì insistia chì i visitori ùn si pusanu micca in terra, ma nantu à una sedia alta quant'è ellu. Forsi a lezziò ch'e aghju tiratu hè chì a realità hè assai diversa.

  3. Ruud dice su

    Un'altra storia assai interessante, è mi piaceva soprattuttu à vede a cullizzioni di ritratti chì sò stati posti sottu. Aghju aspettatu a prossima recensione di u libru!


Lascia un cumentu

Thailandblog.nl usa cookies

U nostru situ web funziona megliu grazia à i cookies. In questu modu pudemu ricurdà e vostre paràmetri, fate un'offerta persunale è ci aiutanu à migliurà a qualità di u situ web. Read more

Iè, vogliu un bonu situ web