Le mangeur d'algues siames (Gyrinocheilus aymonieri)

Le mangeur d'algues siames (Gyrinocheilus aymonieri)

Quandu u 21 di ghjennaghju di u 1929, u 1869 di ghjennaghju di u XNUMX, u XNUMX di ghjennaghju di u XNUMX morse u linguista, cartugrafu, archeologu è globetrotter francese Etienne François Aymonier, avia campatu una vita ricca è piena. Cum'è un ufficiale in l'infanteria navale, hà servitu in u Far East da u XNUMX, in particulare in Cochinchine, l'oghje Vietnam. Intrigatu da a storia è a cultura di u populu indigenu, hà cuminciatu à amparà u Cambogianu dopu à scuntrà a minurità Khmer in a pruvincia di Tra Vinh.

Etienne Aymonier

In u 1874 fù numinatu cum'è maestru di Cambogianu in u College des Administrators Trainees in Saigon induve i ghjovani ufficiali culuniali per l'apparatu amministrativu francese in Indochine sò stati furmatu. Ntô 1876 fù numinatu riprisentante francese in u prutittivu di Cambogia è era dunque u più altu ufficiale francese in a regione. Avia digià publicatu dui dizionari khmer-francesi è cuntinuò a so esplorazione di Angkor da a capitale cambogiana di Phnom Penh. tenente de vaisseau Delaporte (1842-1926) è u duttore Jules Harmand (1845-1921) cuminciaru in u 1873. Harmand hà sviluppatu più tardi una carriera diplomatica è hè statu cunsul generale francese in Bangkok da u 1881 à u 1883.

Delaporte, chì avia digià fattu a so marca nantu à a spidizioni di u 1866 per a mappa di u Mekong, avia statu incaricatu da u guvernu francese di cumpilà a prima cullizzioni ufficiale di l'arti Khmer in Francia. In fatti, si trattava di un furtu d'arte ufficiale in u quale una quantità di statue monumentali è artefatti archeologichi, acquistati à un prezzu di prezzu, sò stati purtati à bordu di a cannoniera francese. Javeline sò stati issati... Era l'iniziu di a meravigliosa cullizzioni chì forma a basa di u Musée National des Arts Asiatiques-Guimet di Parigi. Oghje una di e cullezzione più impurtanti è i centri di cunniscenza di l'arti di l'Asia Sudueste in u mondu. Un museu à quale Aymonier hà da cuntribuisce literalmente è figurativamente in u cursu di l'anni dopu.

Louis Delaporte

Etienne Aymonier hà decisu di piglià un approcciu più accademicu per a mappa di Angkor. In u 1881, hè statu incaricatu di guidà una spedizione archeologica è geugrafica in i zoni inesplorati di Cambogia. In l'anni ottanta di u XIXmu seculu, però, ùn solu hà esploratu assai in Cambogia, ma ancu in Laos è Siam. Questa vulintà di spiegà i zoni induve un avia mai vistu à spessu un biancu hà purtatu à volte à veri spedizioni chì ellu, accumpagnatu da una quantità di cambogiani addestrati da ellu, hà stallatu per scopre micca solu a geugrafia ma ancu a situazione pulitica, l'agricultura è a silvicultura è mappa diversità etnica. Coincidenza o micca, ma tutte e cose chì puderanu esse interessanti da un puntu di vista culunializanti. Duranti stu periodu, hà cullaburatu regularmente cù l'altru grande esploratore francese Auguste Jean-Marie Pavie (1847-1925), chì, cum'è incaricatu d'affari francese in Bangkok in u 1893, hà ghjucatu un rolu chjave in a Francia. diplomazia cannoniera. In u risultatu, u Laos sparì da a sfera di influenza siamese è Pavie diventò u primu guvernatore generale francese di Laos.

Aymonier hè statu numinatu cum'è direttore di u cumitatu scientificu di l' Alliance française e lu Società Asiatica un pioniere in a prutezzione di u patrimoniu culturale asiaticu. Per esempiu, hà ghjucatu un rolu assai impurtante in a creazione di u prestigiosu Ecole française d'Extrême-Orient. Questa istituzione accademica hè stata incaricata di a cunservazione di Angkor Wat da u 1908. Fora di u so travagliu linguisticu, dopu à a so ritirata trà u 1900 è u 1904, hà publicatu cù l'editore pariginu E. Leroux una quantità di libri, chì sò sempre cunsiderati cum'è opere standard à oghje : 'Le Cambodge: Le groupe d'Angkor et l'histoire', 'Le Cambodge: Le royalaime actuel'  inLe Cambodge: Les provinces siamoises'.

Dr. harmand

Etienne Aymonier hà fattu una cuntribuzione estremamente impurtante per una megliu comprensione di a storia, a cultura è l'identità di i populi di l'Asia Sudueste, in particulare i Khmer è Cham. U so nome vive in quelli chì portanu u so nome Gyrinocheilus aymonieri, un pesciu d'acqua dolce chì si trova in i bacini di u Chao Phraya è u Mekong è inclusu in a lista di nomi di Organizazione per l'Alimentazione è l'Agricultura da esse catalogatu cum'è l'Algae Eater siamese. Stu pesciu hè un ingredientu indispensabile di u tailandese.pesce puzzolente'pasta o u cambogianu prahok...

7 Risposte à "L'archeologu francese è u manghjatore di alghe siamesi"

  1. Tino Kuis dice su

    Una storia impurtante di novu Lung Jan, bella è chjaramente cuntata. Ddu "furtu d'arte ufficiale" hè ancu assai bellu dettu. Sona assai menu male chè solu "furtu d'arte". E questu indica chì anu valore o disprezzatu a civiltà Khmer?

  2. Lung Jan dice su

    Caru Tina,

    Ti ringraziu... Sia i culoni francesi rispittàvanu o disprezzavanu a civiltà Khmer, onestamente ùn sò micca sapè. In ogni casu, l'espluratori cum'è Pavie, Delaporte o Aymonier eranu assai impressiunati da u patrimoniu Khmer chì anu scupertu in a jungla. Qualchidunu pensanu ancu chì Angkor hè statu custruitu da Lisandru Magnu… U fattu simplice chì Aymonier, per esempiu, hà pigliatu a pena di scrive un dizziunariu, hà manifestatu interessu, per dì u minimu, ma di sicuru ci era ancu un toccu culunialistu perchè tandu. a ghjente puderia usà a parolla in modu più efficaci per indirizzà i "nativi" ...
    L'interessu particulare di i Francesi in l'ultimu quartu di u 19u seculu per l'imperu Khmer, una volta putente, hà avutu ancu un aspettu geo-puliticu. Puderia ancu serve per sustene e so rivendicazioni storichi à u bacinu di u Mekong. Un fattu chì, dopu à a Prima Guerra Franco-Siamese, hè diventatu una realità amara è una fonte di frustrazione per u Chulalongkorn chì si sognava...

    • Tino Kuis dice su

      L'articulu in u ligame sottu scrive chì i viaghjatori europei anu descrittu e ruine à u principiu di u 17u seculu.

      https://www.nationalgeographic.com/archaeology-and-history/magazine/2016/09-10/discoveries-angkor-wat-temples-cambodia/

      Peccatu chì, fora di a lingua è di l'edifizii, sapemu cusì pocu di a civilizazione Khmer. Hà avutu ancu una grande influenza in Siam / Tailanda. Parechje parolle in a lingua tailandese, in particulare i riali, venenu da Khmer. Ci sò stòrici chì dicenu chì in a cità di Ayutthaya a mità di a ghjente parlava Khmer, assai più Mon è Chinese. In e zone rurali, u tailandese era a lingua più parlata. Lao / Isan hè a lingua tailandese vera, originale è autentica. Fortunatu 😉

  3. l.taglia bassa dice su

    Hè interessante di sapè chì Mahendraparvata era una di e prime capitali in l'Imperu Khmer, chì durò da u 9u à u 15u seculu dC, ma assai di ciò chì sapemu vene da iscrizioni recuperate da altri siti.

  4. Geert dice su

    In casa aghju una copia di "voyages dans les royaumes de Siam, de Cambodge, de Laos et d'autres partiescentrales de l'Indochine" basata nantu à un viaghju di u 1858 di henri Mouhot, dunque un tempu prima di u libru sopra descrittu. In questu, Bangkok hè descritta cum'è u locu più puzzolente ch'ellu sia mai statu (ùn ci era micca toilette in ogni locu). Un viaghju chì passava veramente da a jungla da Vietnam. Consigliatu..

    • Eugenio dice su

      Geert,
      In u situ di "Project Gutenberg" a versione inglese di stu libru pò esse telecaricatu gratuitamente.
      Allora pò esse lettu nantu à l'urdinatore, e-reader, tableta o telefuninu.
      Personalmente preferite u scaricamentu: (EPUB cù l'imaghjini)
      Viaghji in a Parti Centrale di l'Indocina (Siam), Cambogia è Laos, parte 1 è 2.
      https://www.gutenberg.org/ebooks/46559
      https://www.gutenberg.org/ebooks/46560

      Project Gutenberg" cuntene più di 60000 XNUMX libri gratuiti.
      A funzione di ricerca "Siam" dà più di 25 hits.

  5. Erik dice su

    Aghju lettu è traduttu un libru cunsigliatu da ellu.

    Isan Travels; L'Ecunumia di u Nordeste di Tailanda in u 1883-1884; di Etienne Aymonier.
    White Lotus Press; White Lotus Co Ltd, GPO Box 1141, 10501 Bangkok. ISBN 974-7534-44-4.


Lascia un cumentu

Thailandblog.nl usa cookies

U nostru situ web funziona megliu grazia à i cookies. In questu modu pudemu ricurdà e vostre paràmetri, fate un'offerta persunale è ci aiutanu à migliurà a qualità di u situ web. Read more

Iè, vogliu un bonu situ web