A realità esistente o inesistente di u riscaldamentu glubale, a cunnessione cù u CO2 è l'azzioni umani hè un tema caldu è s'hè lampatu di novu dopu l'estate assai calda. L'opinioni varienu da a negazione cumpleta à a predizione chì a terra serà inhabitable in 100 anni. Hè menu cunnisciutu chì sta materia era nutizia in parechji paesi, cumpresi l'Olanda, più di centu anni fà. Tailanda hè assai vulnerabile.

U mondu sanu hà più prubabilmente affruntà prublemi crescente per via di u riscaldamentu glubale. A Tailanda hè forse più vulnerabile chè parechji altri paesi, in particulare Bangkok, i so circondi è e pruvince custieri. Bangkok hè menu di 2 metri sopra u livellu di u mari, affundendu 2 centimetri à l'annu, mentre chì u nivellu di u mari cresce à mezu centimetru annu. E previsioni pessimiste assumenu chì Bangkok serà inundatu in 30 à 50 anni, salvu misure assai caru sò pigliate. I piovi monsoni sempre più forti cuntribuiscenu ancu à questu.

Bangkok emette ancu assai CO2, 7.1 tunnellate per abitante annu, cumparatu cù resp. 5.9 è 5.7 tunnellate per Londra è Tokyo.

Ci sò parechji scettichi chì niganu chì u mondu si scalda o nigà chì l'azzioni umani sò rispunsevuli di questu. Eru interessatu in i rapporti chì predicanu u riscaldamentu glubale ancu prima di u 1900. Hè ciò chì si tratta di sta prossima storia.

Una notizia in a Nieuwsblad van het Noorden, u 1 di ferraghju 1913

U nostru clima cambia?

Diversi scentifichi anu predittatu prima un probabile cambiamentu climaticu di a nostra terra nantu à a basa di u diossidu di carbonu sempre crescente in l'aria, chì un altu cuntenutu di diossidu di carbonu hè dovutu à l'enorme cunsumu di carbone.

Attualmente u prufessore Van Hise di l'Università di Wisconsin hà publicatu statistiche in supportu di a so tiuria di l'aumentu graduali di a temperatura di l'atmosfera di a terra.

Hè cunnisciutu chì l'atmosfera di a Terra forma una capa protettiva chì impedisce a radiazione di u calore, è chì questu hè più grande chì u cuntenutu di vapore d'acqua è di carbon dioxide in l'aria hè più grande. Ebbè, dice Hise, cum'è l'usu di carbone aumenta annu, cusì u cuntenutu di carbon dioxide di l'aria, è per quessa a temperatura di l'aria. Sicondu Hise, in 800 anni a quantità di carbone in l'aria serà duie volte più grande ch'è oghje, a radiazione di u calore serà tandu assai più suppressa è dunque u clima deve esse diventatu più caldu in tutta a terra.

Ciò chì altri studiosi è media anu dettu annantu à questu in u 19e è i primi anni 20e seculu

In u 1912, in un ghjurnale neozelandese, in u rubrica "Consumu di carbone chì affetta u clima" hè statu dichjaratu chì a brusgia di 2.000.000.000 di tunnellate di carbone annu liberava 7.000.000.000 di tunnellate di diossidu di carbonu in l'atmosfera, chì aumenterebbe significativamente a temperatura in l'età. venite'. fate alzà.

U fisicu francese Joseph Fourier hà digià stabilitu in u 1824 chì a cumpusizioni di l'atmosfera hè assai prubabile di influenzà a temperatura.

Un studiu di Svante Arrhenius in u 1896 era intitulatu "Influenza di l'acidu carbonicu in l'aria nantu à a temperatura di a terra". Hà fattu un calculu in quantu puderia esse u casu.

In u numeru di dicembre 1882 di Nature, HA Phillips scrive:

Sicondu un studiu di u prufessore Tyndall, i gasi l'idrogenu, u metanu è l'etilene anu a pruprietà di pudè almacenà è reemette u calore in una grande misura, tantu chì solu una proporzione assai chjuca, dì mille, hà un grande effettu. Da questu pudemu deduce chì a contaminazione crescente di l'atmosfera avarà una influenza chjara nantu à u clima.

U storicu Jeff Nichols hà truvatu chì trà u 1883 è u 1912 parechji ghjurnali anu publicatu articuli chì anu riferitu à a pussibilità chì u clima puderia esse cambiatu da i livelli di diossidu di carbonu più altu in l'aria.

Senza dubbitu, in quelli anni intornu à u 1900, a combustione di carbone causava una contaminazione più visibile è odorosa. Se ùn pudete micca vede, annusà, sente o sente qualcosa, esiste veramente ?

U cuntenutu di diossidu di carbonu in l'atmosfera

U cuntenutu di diossidu di carbonu in l'aria hè spressione in ppm, parti per milione. prof. Van Hise hà previstu un aumentu di 100 per centu annantu à i prossimi 800 anni. Hà fattu un pocu sbagliu quì, chì ùn pudemu micca culpisce.

In u 1900 u cuntenutu di diossidu di carbonu era di 300 ppm, hà aumentatu esponenzialmente soprattuttu dopu à a Siconda Guerra Munniali è hè avà 410, u numeru più altu in l'ultimi 400.000 anni. Se l'aumentu cuntinueghja à u listessu ritmu, ghjunghjeremu à u radduppiamentu in 60 anni, chì l'onorevoli prufissore Van Hise à a fine di 19.e seculu hà preditu chì u radduppiamentu ùn avaristi micca per altri 800 anni. Ma si pò dì in a so scusa ch'ellu ùn pudia avè previstu l'esplosione di arnesi chì cunsumanu energia. L'internet solu funziona nantu à l'energia di 5 centrali mediane.

Inoltre, hè statu dimustratu chjaramente chì i fluttuazioni di a temperatura in l'ultimi 400 milioni d'anni coincidenu cù fluttuazioni in u cuntenutu di CO2 di l'aria. Quelli fluttuazioni in u passatu si stendevanu annantu à (deci) millaie d'anni, mentre chì i cambiamenti sò misurati in centu (s) anni.

Chjave

Hè sicuru chì u cuntenutu di CO2 in l'atmosfera cresce rapidamente. Hè ancu quasi sicuru chì stu fenominu pruvucassi una certa quantità di riscaldamentu glubale. L'aumentu di a temperatura hè ora in media, nantu à a terra sana è misurata annantu à un annu sanu, da 0.5 à 1 gradi Celsius. Ùn pare micca assai, ma ricordate chì hè una media, annantu à u globu sanu è annantu à un annu sanu. Hè assai prubabile chì in certi zoni è in certi periodi ùn ci sarà micca aumentu in tuttu, mentre chì in altrò è in altre staggione si pò vede un incrementu finu à 4-6 gradi, cum'è avà hè u casu in e regioni polari.

Sicondu alcuni, chì hà causatu stu aumentu di CO2 in l'aria hè sempre un prublema è un sughjettu di più ricerca.

qz.com/817354/scientists-have-been-forecasting-that-burning-fossil-fuels-will-cause-climate-change-as-early-as-1882/

Impattu di u cambiamentu climaticu in Tailanda

climate.org/archive/topics/international-action/thailand.htm

21 Risposte à "U cambiamentu climaticu? Ci hè stata preoccupazione annantu à questu in u 1900 ! È a Tailanda hè assai vulnerabile "

  1. Ruud dice su

    L'omu senza dubbitu cuntribuiscenu à u riscaldamentu glubale.
    Tuttavia, prubabilmente più da taglià e fureste è pusendu pavimenti in cimentu cù edifizii (popularmente chjamati cità) in tuttu u pianeta chì da l'emissioni di CO2.
    In ogni casu, hè ancu chjaru chì a terra si scalda dapoi decine di millaie d'anni, perchè quella strata di ghjacciu di XNUMX metri di spessa chì cupria l'Europa sittintriunali ùn hè micca sparita in l'ultimi centu anni.

    Ddu riscaldamentu serà ancu più veloce è più veloce, malgradu ciò chì altre misure piglianu a ghjente.

    Ci hè una quantità di ragioni per questu.

    1. U ghjacciu riflette u sole in u spaziu.
    Siccomu ci hè menu ghjacciu, menu luce di u sole serà riflessa è a temperatura suscitarà più rapidamente.

    2. U ghjacciu hà un effettu di rinfrescante per funnu, pensate à i cubi di ghiaccio in u vostru biccheri.
    Cume ci hè menu ghjacciu, quellu effettu di rinfrescante diminuisce.

    3. U ghjacciu ùn hè micca solu diminuitu, hè ancu riscaldatu.
    Deve esse chjaru chì u ghjacciu di minus 20 gradi rinfriscà megliu cà u ghjacciu di minus 10 gradi.

    A cunclusione pò esse chì l'omu currianu una razza persa in quantu à u riscaldamentu.
    Puderia rallentà u riscaldamentu un pocu, ma prubabilmente, hè solu rallentà l'aumentu di u ritmu di riscaldamentu, micca u ritmu di riscaldamentu stessu.

    Quantu caldu sarà eventualmente?
    Ùn aghju micca idea, ma ùn pensu micca improbabile chì in centu anni averemu cundizioni simili à e cundizioni di i periodi caldi di i tempi preistorichi, quandu i dinosauri roaming.

    Questu, salvu chì l'omu ùn venenu cun suluzioni spettaculari, cum'è appiccà un parasol in u spaziu sopra à u Polu Nordu, per chì u ghjacciu torna.

    Ma qualunque sia a suluzione chì l'omu inventa, serà chjaru chì a terra face enormi cambiamenti.
    Perchè ogni suluzione dà u so propiu cambiamentu.

  2. Koen Lanna dice su

    Finu chì sò eletti (o altrimenti dirigenu un paese) e persone cun capacità mentali assai menu di 100 anni fà chì cuntinueghjanu à negà tuttu questu, strappanu l'Acordu di Parigi è -cum'è avemu parlatu- danu a manu libera à e centrali di carbone. à vapore, ùn sarà micca megliu ..

    • Martin Vasbinder dice su

      L'accordu di Parigi hè una farsa
      http://www.ockhams-scheermes.be/427675255

      https://www.smh.com.au/politics/federal/malcolm-turnbull-removes-all-climate-change-targets-from-energy-policy-in-fresh-bid-to-save-leadership-20180820-p4zyht.html

      Solu NL si ferma à accordi mai fatti. Ridibile. L'accordu hè solu nantu à intenzioni, cù quale pudete andà in ogni direzzione.

      U gasu hè veramente megliu cà carbone, turbine eoliche è pannelli solari. Ancu megliu hè l'energia nucleare, economica, sicura è quasi illimitata. E dighe, invece, sò i più periculosi è i peghju per l'ambiente.

      • Martin Vasbinder dice su

        Bellu ancu quandu si tratta di Parigi.
        https://youtu.be/cVkAsPizAbU
        Prestu eliminatu da Youtube

  3. Harry Roman dice su

    U prublema ùn hè micca chì pocu aumentu di u livellu di u mari, ma u cambiamentu di e cuglieri.
    Circa 15 anni fà, qualchissia di u Thai Grain Institute (club di risu) hà dettu: "+ 2C in media significa chì l'Asia Sud + SE hà solu una cugliera di risu à l'annu è dunque avemu 500 milioni di bocche per alimentà".

  4. Fred dice su

    Nisunu prublema. Quelli chì sò vivu avà ùn l'anu più sperienze è i discendenti si adattanu. O sinnò fà cum'è mè, assicuratevi chì ùn ci hè più discendenti.

  5. khunangkaro dice su

    Ùn vi entusiasmu cù tutte queste teorii senza sensu è spaventose per u prufittu puliticu.

    Leghje più: https://www.ninefornews.nl/geen-verband-co2-temperatuur/

    NineForNews.nl
    Pagina iniziale » Natura è Ambiente » Nisuna relazione trà a cuncentrazione di CO2 è a temperatura. Prufessore emeritu spiega perchè simu completamente fora di strada in l'Olanda

    • visitatore tailandese dice su

      Iè, quellu situ web chì a terra hè piatta, UFO sò una realità di ogni ghjornu è pudete avè un abortu cù l'omeopatia. Iè, avà i mo dubbii sò veramente andati. Hè una grande cuspirazione tutta sta cosa di u cambiamentu climaticu. Fortunatamente, sò avà assicuratu chì ùn aghju micca cuntribuitu nunda à questu è ùn aghju nisuna rispunsabilità.

  6. Hans Pronk dice su

    Ci hè di sicuru qualcosa chì succede, ma per furtuna ùn hè micca cusì male cum'è dettu:
    "L'aumentu di a temperatura hè avà in media, misurata nantu à a terra sana è annantu à un annu sanu, da 0.5 à 1 gradi Celsius".
    Chì significaria chì seremu tutti cotti in centu anni.

  7. Franky R. dice su

    Ùn negu micca chì u clima hè influinzatu da l'omu. Ma a mo irritazione è u mo disgustu crescenu considerablemente, se i pulitici ùn ponu micca vene cù nunda altru ch'è un aumentu di a carica fiscale.

    Chì ùn hè certamente micca una suluzione, cum'è l'inguernu extra (quantu tipicu in l'Olanda) ùn hè micca usatu per l'innuvazione.

    Induve sò l'idee per fà l'energia ge-, eolica è solare veramente efficace è efficiente?

    Pensu chì l'innuvazione hè in ritardo.

  8. Khun Kamphaen dice su

    Stranu chì ci sò sempre persone chì crede in l'ingaghjamentu di u co2 è u cambiamentu climaticu o u riscaldamentu glubale, troppu longu in u sole tailandese, sicuru? Stranu chì certi piace à vede calamità in u futuru, preppers, fine di a terra, armageddon, credenu tuttu, ancu chì ci hè un omu in qualchì locu sopra à noi chì arrangia tuttu, s'ellu ci crede solu chì allora pudemu ancu andà à ellu, E di sicuru, i guverni piacenu à purtà u clima per mascherà i so fallimenti, perchè si capiscenu ancu chì a ghjente hè stupida è li pudete dì qualcosa, ancu s'è dui terzi di a terra hè mare, chì hè una media di 800 metri. prufonda, ogni annu cresce un cm. Al Gore hà mai calculatu quantu ghiaccio hè? Megliu pensate chè seguità!

    • Rob V. dice su

      U cambiamentu climaticu hè un fattu, è noi l'omu ancu ghjucà un rolu in questu. Pudete ancu discutiri esattamente cumu tuttu hè in relazione, cum'è co2 (vede u ligame da Maarten Vastbinder). Ma nigà u cambiamentu climaticu hè veramente stupidu.

      Recentemente aghju vistu una bella in u quale qualchì stupidu di un denier dice chì principarmenti sente à u 3% di i scientisti chì sò scettichi nantu à l'influenza umana nantu à u clima è chì u restu hè una mansa di fraudsters ignoranti. Per disgrazia ùn possu truvà nunda di più chè questu : "ma chì si facemu tuttu questu per nunda ?' https://www.thoughtco.com/global-warming-cartoons-4122873

      • Petru (ex Khun) dice su

        Avemu da sbarazzarsi di i carburanti fossili solu perchè sò usati per a pulitica. Dapoi anni simu stati incatenati à regimi dubbiosi per via di a nostra fame di petroliu. I petrodollari sò allora usati in una quantità di casi per finanzià u terrurismu è guerri. Chì benedizzione seria per u mondu s'ellu ci sguassemu.

    • Ruud dice su

      Avete capitu quantu rapidamente l'omu hà purtatu a terra à l'orlu di a distruzzione?
      Dopu à a Siconda Guerra Munniali, u plasticu hè diventatu assai utilizatu.
      Dì circa 70 anni fà.
      Avà tutta a terra hè pardunata, avemu fattu questu in 70 anni.
      Jungle intere sò state tagliate, è questu hè sempre.
      È avemu digià piscatu u mare quasi viotu.

      È possu dimustrà chì l'omu anu influenza in u clima.

      In a stagione di piovosa, in Tailanda ci hè di solitu assai piova.
      Vivu in Khon Kaen, una cità cù circa 130.000 XNUMX abitanti.
      Dunque ùn hè micca una cità assai grande.
      Quandu u sole principia à calà, l'atmosfera si rinfriscà, è spessu piove.
      Ma spessu solu sopra à a cità.

      Perchè questu?
      U cimentu s'hè calatu in u sole, è hè assai più cà l'area fora di a cità.
      In u risultatu, l'aria più calda s'eleva sopra a cità, rinfriscà è cundensendu u vapore d'acqua in a pioggia.
      L'aria calda chì cresce in l'aria umida da l'area circundante, è in u risultatu, finu à parechji chilometri di distanza, chjappà a pioggia chì deve cascarà in altrò.
      Se vai fora di a cità, spessu si secca.

      Quantu influenza pensate chì una metropoli cum'è Bangkok averà nantu à l'ambiente ?
      Siccomu e cità sò permanenti, pudete ancu chjamà u clima di u clima lucale.

      U stessu s'applica à i paesi densamente custruiti, perchè l'influenza di l'edifizii si estende per chilometri oltre u bordu di l'area custruita è i zoni edificati si sovrapponenu in termini di u clima lucale.
      In l'Olanda, questu effettu serà più chjucu in Tailanda, perchè u sole hà menu putere è a diffarenza di temperatura trà e zone edificate è micca custruite hè più chjuca, è u ventu soffia più spessu.

      Una cunsulazione, a terra sopravvive.
      Sia chì i mammiferi facenu questu hè qualcosa d'altru, ma qualcosa sorgerà naturalmente nantu à a terra chì li piace à manghjà plastica è manghja u so pienu - lascendu i so rifiuti, probabilmente CO2 - assai CO2, è forse metanu.

  9. Marc Breugelmans dice su

    studii contru à un accordu climaticu o pro ?
    I cuntrasti o in termini pulitichi i fan di Trump chì interpretanu questu cum'è una cundotta sicura à a contaminazione.
    Sò personalmente un prufessiunali, cunnoscu bè cumu un vechju diesel puzza quandu aghju guidatu daretu à ellu cù u mo scooter, o quantu i numerosi incendi ponu puzza in Tailanda, sia o micca accumpagnatu da a combustione plastica.
    Basta à dà mi aria pulita, respira assai megliu è più piacevule.
    Tutte e altre forme di contaminazione ùn sò micca piacevuli è affettanu l'ambiente.
    Dunque, sò un prufessore in tuttu, ùn aghju micca seguitu un presidente pazzo chì piglia solu quella misura per dà à i so amichi i baroni di l'oliu un passaghju liberu per inquinassi, s'ellu si tratta di l'aria pulita o di u cambiamentu climaticu chì richiede aria pulita, hè bè. In ogni casu, u risultatu deve esse aria pulita. O hè ancu malatu da quellu odore bruttu? Avemu da piglià dinò in contu.
    Per quellu presidente, tuttu hè falsu s'ellu ùn li cunvene, è iè mi sò di mira, perchè ellu serà a causa di menu misure per ch'ellu si respira più aria brutta è poi si ammalate.

  10. talaia dice su

    I cambiamenti climatichi di a Terra sò stati una fonte di preoccupazione è divertimentu per centinaie di seculi.
    Quantu tempu hè passatu chì qualchissia hà vistu un dinosauru ?
    A natura hè in constantemente cambiante, in parte per l'azzioni è u cumpurtamentu di i so abitanti. L'omu face parte di questu, cummattendu una superpopulazione minacciata attraversu a guerra è l'assassiniu di massa.
    È esaurisce a mamma terra. Ùn avemu micca sperienze, passeranu parechji anni.

  11. Petru Korevaar dice su

    Ci sò parechje incertezze in i mudelli climatichi per u futuru. I mudelli di riscaldamentu globale chì sò estremi sò spessu usati in i tituli, Urgenda è Groen Links. Parechje supposizioni sò presentati cum'è verità è quì hè precisamente induve a sensazione hè derivata.Parechje dati chì mostranu chì nunda hè sbagliatu ùn fate micca a nutizia. I mudelli climatichi passati eranu sempre sbagliati, chì mostra quantu hè difficiule di predichendu u clima in 50 anni. Pudete di sicuru fighjulà u passatu è i dati sò una volta massicciamenti manipulati. Precisamente per dimustrà ciò chì vulete avè cum'è risultatu. U KNMI participeghja ancu in questu ... È chì a data hè curretta o micca, sti scientisti "dimostranu" chì ùn ci hè statu micca riscaldamentu in l'ultimi 20 anni.

    https://doorbraak.be/klimaat-opwarming-mens/

  12. Petru Korevaar dice su

    Perchè a ghjente hà sempre una maghjina cusì negativa nantu à a nostra terra è l'umanità. Hè megliu cà 100 anni fà in quasi tuttu. A cura di a salute, a mortalità di i zitelli, i redditi, a diminuzione di a miseria, a contaminazione è a particulata, e guerre è invechjamu à un ritmu rapidu in u mondu. È cresce ancu bè: https://m.phys.org/news/2018-08-global-forest-loss-years-offset.html

    A ghjente hà parechje cose in mente chì sò assai diffirenti da i numeri. E persone in qualchì modu tendenu sempre à vede u mondu negativamente. Hè tuttu perfettu allora? Innò, certamente micca, ci hè ancu assai per migliurà in tutte e direzzione è questu hè chjamatu prugressu è cù l'aumentu di l'ingudu, avemu ancu esse megliu è megliu per pulisce u mess daretu à u nostru culo. Fighjate à e differenze in l'Europa è l'Asia ... in 25 anni tuttu serà assai più pulitu è ​​​​più ordinatu in Tailanda.

    In a mente di a ghjente, u clima è u clima sò spessu liati.Avemu avutu l'estate più belli, era più fretu in l'inguernu, pudemu skate più, ecc. U mondu infernu hè in focu, Siria, Afganistan, Russia, ecc. Quessi sò osservazioni persunali è sò spessu ligati à l'emozioni. Questi ùn dicenu nunda di i dati misurati.

    Per quelli chì volenu veramente sapè quantu a nostra umanità è a terra stanu bè: https://humanprogress.org

    • Ruud dice su

      Tuttu hè megliu chì dite.

      U mare hè pienu di plastica, ma pare ch'ellu ùn hè micca abbastanza, perchè cuntinuemu à scaccià di più cù entusiasmu.

      E jungle sò sempre tagliate è/o incendiate per i terreni agriculi.

      Più voli sò volati ogni annu, cù tutta a contaminazione assuciata.

      Vulemu pompà u pitroliu fora di i strati di scisto, cù u risicu di contaminazione di l'acqua di a superficia.

      Trump vole cumincià à brusgià u carbone di novu.

      Sempre menu pesci natà in u mare.

      In un pocu di tempu, l'ultimu elefante free-roaming serà sparatu per i so zanne.

      Puderia cuntinuà cù sta lista per un tempu, ma per voi u vetru hè apparentemente mezzu pienu, è per mè hè quasi viotu.

      E e nostre misure ambientali ?
      Cumpemu legnu in Canada, u trasportu in l'Olanda nantu à una nave di carica assai contaminante, è u brusgiamu quì.
      Allora dicemu cù l'ochji secchi chì avemu fattu qualcosa per l'ambiente.
      Se cuntate l'oliu di carburante utilizatu, è a contaminazione è l'emissioni di CO2 per u pumping up, u trasportu è u raffinamentu di quellu oliu, l'ambiente hè prubabilmente diventatu solu da u co-firing chì legnu in a centrale elettrica.
      Ma, sicuru, sona bellu.

  13. Jack S dice su

    Hè un tema assai interessante. U prublema, aghju capitu, ùn hè micca l'aumentu di a temperatura è u cambiamentu chì vene cun ellu, ma a rapidità cù quale vene.
    Per d 'altra banda, aghju ancu amparatu in u passatu chì l'età di u ghjacciu hè ancu ghjuntu abbastanza rapidamente è chì parechje spezie d'animali s'hè estinta per quessa.
    L'aumentu di a temperatura ùn ci farà micca l'omu estinti per avà. Ci hè abbastanza persone nantu à a terra per sopravvive à quellu cum'è spezia è adattà à questu. Tuttavia, assai soffrenze saranu senza dubbitu. A natura ùn importa micca questu. A natura ùn hè micca un pocu cum'è u nostru guvernu ? Sì i numeri sò ghjustu. Ùn importa micca ciò chì l'individu pensa. Trasfurmà in natura : quante spezie ponu campà è sopravvive quante risorse ci sò. S'ellu ùn sò micca abbastanza prisenti, assai anu da soffre.
    In quantu à l'aumentu di a temperatura, pensu chì ùn si pò più turnà. Pudemu assicurà chì ùn ci cuntribuisce micca più...

    Per via, in u 1913 ancu i sbagli di ortografia in i ghjurnali ufficiali o articuli:

    Una notizia in a Nieuwsblad van het Noorden, u 1 di ferraghju 1913

    U nostru clima cambia? (Pensu ancu chì allora duveria esse scrittu cù "t")

  14. Martin Vasbinder dice su

    A contaminazione ùn hè micca uguali à u cambiamentu climaticu. Ddu sbagliu hè fattu assai.
    Eccu un video di u tristemente mortu George Carlin, chì hà parlatu à a Mamma Terra è dice ciò chì pensa di tuttu questu.
    https://youtu.be/7W33HRc1A6c


Lascia un cumentu

Thailandblog.nl usa cookies

U nostru situ web funziona megliu grazia à i cookies. In questu modu pudemu ricurdà e vostre paràmetri, fate un'offerta persunale è ci aiutanu à migliurà a qualità di u situ web. Read more

Iè, vogliu un bonu situ web