Un articulu per esse scrittu
Internet hè un mediu interattivu. Oghje andemu à pruvà se questu hè ancu applicatu à Thailandblog. In questa pubblicazione truverete un bellu tableau di luk thung artisti. A storia deve ancu esse scritta. Da quale ? Iè, da u vostru lettore.
In Bangkok Post U 20 di marzu ci era un articulu annantu à l'etichetta CD R-Siam. L'illustrazione accumpagnata mostra alcuni di i 90 artisti solisti è gruppi sottu à l'etichetta. Avà possu sintetizà quellu articulu, ma sta volta pensu chì seria assai più divertente se i lettori di Thailandblog scrivevanu a storia. Allora cummentate è diteci quale hè u vostru artista o gruppu preferitu è perchè. O dite di un cuncertu chì avete assistitu da ellu / ella / u gruppu. In questu modu, tutte e reazzione inseme formanu una storia.
U mo preferitu hè Jintara Poonlarp, in cima à manca cù una gonna rossa è un sorrisu maliziosu. Mi piace à sentela. Jintara cantava una volta annantu à u tsunami. Per piacè nutate: ella canta tsunami è micca tsunami. Una canzona commovente, ancu s'è ùn sò micca esattamente ciò ch'ella canta.
Perchè pensu chì questu hè un poveru principiu di a nostra storia cumuna, aghju dumandatu à Hans Geleijnse per fà un bonu principiu.
Hans Geleijnse scrive:
Innò, trà tutti quelli caldi petite chì ricunnoscu da e so facce di TV, scopreu Jintara Poonlarb, a versione tailandese di u Cantante senza nome è l'interprete convincente di un tearjerker annantu à l'angoscia di una mia noi. Jintara hà più di quarant'anni senza troppe crepe visive è vene da Isaan. Ci vole à amà, ma a so musica certamente sona più tailandese / asiatica chè assai materiale clone occidentale da a stadda R.Siam.
A cultura pop tailandese hè orientata à l'Occidenti, sia in vestiti sia in musica, è ùn ci hè statu dubbitu annantu à l'influenza di quella cultura nantu à l'evoluzione suciale dapoi a nascita di Rock & Roll. U mumentu chì a guerra di a cultura tailandese in un blog di Tailanda pò esse infine relegatu à un passatempu nostalgicu di vechji farts s'avvicina inevitabbilmente.
Forse a tendenza versu u mainstream Tailanda hà iniziatu anni fà cù Tata 'sexy naughty bitchy' Young, un incruciamentu trà Madonna è Britney Spears. Oghje, à ogni cuncertu datu nant'à i palchi lucali, si vede i so eredi fà, ascoltati cù entusiasmu da babbu, mamma è i so figlioli in età scola. Ciò chì probabilmente ferma assai tailandese hè u mischju di sonu: duru, senza midrange, assai alti stridenti è bassi in forte espansione.
Mi piace l'uriginale, ma ancu truvà ciò chì esce da u mixer di cultura fascinante. E probabilmente perchè sò ancu un vechju fart, u mo preferitu tailandese hè Sek Loso, un omu chì, cum'è Cliff Richard, pare più ghjovanu cù ogni ghjornu chì passa. Un grande musicista è - chì crea un ligame - mantene i media è i fanati occupati cù una vita senza dubbitu drammatica chì finisce in tuttu u sessu, a droga è u rock & roll.
Rik scrive:
Ebbè, ùn aghju micca veramente preferiti. Li piace à sente pai pongsatorn, buaphan, bao wee (terzu video), Tai Oratai, Jintara ma ancu à Deep O Sea (quartu video), per esempiu. Quandu mi scherzu in casa cù sta musica in fondu, hè ghjustu maravigliu ! Avemu assai di sta musica è hè sopratuttu utile durante i partiti; allora e donne ponu andà in tuttu cù u karaoke. haha.
Tino Kuis scrive:
A musica tailandese raramente mi piace. I trovu prestu a noiosa è monotonu, dinù perchè ùn capisci e parolle, spessu Isan. Sò solu duie eccezzioni: Carabao è Phumphuang Duangchan.
Carabao ('ssu vechju hippie', Dick) hè un esponente di u generu 'Pheua Chiwit', a "canzona di vita". Musica simplice, sughjetti ricunnoscevuli, suciali critichi ma micca sentimentali. A so canzone "Made in Thailand" hè diventata famosa. ('Thailandia hè u paese più bellu in u mondu, tuttu hè bonu quì, ma quandu andemu à a tenda preferimu cumprà u Giapponese'). Eru assai toccu da a so canzone "Mae Sai" nantu à u destinu di una bargirl ("uccelli in una gabbia"): video 5.
Phumphuang Duangchan hè chjamata a "regina di Luk Thung". Tuttu u mondu a cunnosci sempre, ancu a ghjuventù, ancu s'ella hè morta in u 1992 à trent'anni. A so cremazione in Suphanburi hà assistitu da centu mila persone è da a Principessa Siridhorn.
"Luk Thung", Loe:k Thoeng, literalmente "figlioli di i campi (risu)" hè nantu à a vita di u paese, ma da l'anni 1970 sempre più nantu à l'esperienze di parechji chì si movenu in a grande cità per una vita megliu tirata. I canti parlanu di dì addiu à u paese, di l'attese alte, di e tante delusioni, di a splutazioni, di a lotta per l'esistenza è soprattuttu di a nostalgia di u paese di nascita è di l'amata distante ('m'aima sempre o s'ellu ci vole? avete un altru ?'). Phumphuang hà sperimentatu tuttu ella stessu è canta nantu à e so sperienze, chì a rende cusì oppressiva. Un testu (da a canzona "Tru a furtuna") :
Poveru cum'è un pidocchio, risicu a mo felicità
Napping on the bus, un omu prova di culpisce à mè
Mi prumetti un bonu travagliu, mi tocca in ogni locu
Per u megliu o per u peghju, aghju seguitu e mo stelle
Ciò chì vene, vene. Rischiu a mo felicità.
Un altru cantu:
Mi mancanu assai i campi di risu
Vi dumandate ancu quandu tornerete in casa ?
Sò vinutu in cità per esse una stella
Hè dura ma sopravviveraghju
Pregu ogni ghjornu chì possu diventà famosu
Allora tornu in casa
È canta à a so admirazione.
Eru una volta in un tali cuncertu à l'aria aperta induve e canzoni di Phumphuang eranu cantate. Induve i spettatori si ridevanu, gridavanu, parlavanu è applaudiavanu, avà si tacevanu è ascoltavanu attenti è preoccupati. Questa era ancu a so vita. Vede u video 6.
[youtube]http://www.youtube.com/watch?v=NidCHfmQCUY&feature=share&list=PLCEEE491261F8A9C1[/youtube]
[youtube]http://youtu.be/OhhnjcA2xEY[/youtube]
[youtube]http://www.youtube.com/watch?v=j7anlj8izk8[/youtube]
[youtube]http://www.youtube.com/watch?v=TARnc2MYLjs[/youtube]
[youtube]http://www.youtube.com/watch?v=GC_KxGDprbE[/youtube]
[youtube]http://www.youtube.com/watch?v=OBnZ7GpvweU[/youtube]
Scusate Dick, basta à togliemi da a lista. Ùn cunnoscu micca artisti tailandesi.
Vecu un puntu di riferimentu. In a mo ghjuventù a mo canzone preferita era "Tous les garçons et les filles de mon âge", cantata da Francoise Hardy. Francoise hà ancu avutu un tagliu di capelli di poni, cum'è a vostra Jintara Poonlarp preferita. Hè probabilmente l'unica similitudine trà i dui.
Perchè sì, un rigalu cù u sentimentu di a zitiddina: http://youtu.be/UeyZ0KUujxs
? U mo cumentu ùn hè micca statu publicatu, ma unu di i mo video preferiti hà?
Allora pensu chì luk thung è morlam sò una musica maravigliosa, ùn sò micca sempre sapè immediatamente ciò chì cantanu, ma i video spessu facenu più ch'è chjaru!
Aghju aghjustatu u vostru testu à a pubblicazione più i dui video. Dopu tuttu, scrivemu a storia inseme, nò ?
I cumenti nantu à l'articulu "Un articulu chì deve esse scrittu" sò aghjuntu à a publicazione. Allora ùn vi scantate micca se pensate chì un cumentu hè statu rifiutatu. Scrivemu a storia inseme in u postu.
Ciao a tutti,
Sò curioso se qualcunu cunnosce a canzone "rong rean kong nu" di Pongsit Kumpee. Aghju cercatu a canzone è a canzone per tantu tempu. Forse un espatriatu pò aiutà mi cun questu?
Grazie
@ Luc Gelders Avete mai guardatu YouTube: pongsit kampee playlist? Avete da truvà qualchissia chì pò leghje tailandese, perchè i tituli sò listati in tailandese.
Questa hè a canzone "rong riean khong noe" o "My School". Un ricordu sentimentale di a so zitiddina. Ùn pudia micca capisce bè u tailandese, ma l'imaghjini parlanu a so propria lingua. Forsi possu cunvince u mo figliolu per scrive a lyrics, o forse avete qualchissia vicinu à voi.
http://www.youtube.com/watch?v=pDSy74inEtE