Le photographe italien Fabio Polenghi a été abattu

Source: U Mirror Online

Un cuntu poignantu di u ghjurnalista di Der Spiegel Thilo Thielke, chì hà persu u so amicu è u so cullegu u mercuri passatu.

U currispundente di SPIEGEL Thilo Thielke era in Bangkok u ghjornu chì l'armata tailandese hà sbulicatu i campi di Camicie Rosse. Era l'ultimu ghjornu ch'ellu hà da travaglià cù u so amicu è cullega, u fotogiurnalistu talianu Fabio Polenghi, mortu da una ferita di pistola.

Quandu l'helicopteri cuminciaru à circulà annantu à u centru di Bangkok u mercuri scorsu à 6 ore, sapia chì l'armata lanciaria prestu u so attaccu. Questu era u mumentu chì tutti avianu aspittatu cù paura dapoi settimane. Aviu sempre dubbitatu chì u guvernu permetterebbe veramente e cose per andà cusì luntanu. Ci era parechje donne è zitelli in u distrittu occupatu da i manifestanti. I suldati vulianu veramente risicà un bagnu di sangue ?

Un statu d'emergenza hà prevalutu per l'ultime sei settimane in a capitale tailandese, cù u guvernu realistu di u Primu Ministru Abhisit Vejjajiva è l'armata da una parte, è una larga coalizione di manifestanti anti-guvernamentali - assai urigginati da e pruvince povere di u nordu. Tailanda - da l'altra parte. Circa 70 persone anu mortu in a lotta di strada è più di 1,700 eranu feriti. U Bangkok Post pro-guvernamentu l'avia chjamatu "anarchia" è l'uppusizione hà parlatu di "guerra civile".

À 8 ore sò ghjuntu in a Zona Rossa, una zona di trè chilometri quadrati (una milla quadrata) chì circundava u distrittu cummerciale di Ratchaprasong, chì l'armata avia sigillatu da tutti i lati. In quellu ghjornu, cum'è in l'occasioni precedenti, era relativamente faciule di sbulicà in l'accampamentu, chì aghju visitatu parechje volte in l'ultimi mesi. Daretu à barricate di bambù è di pneumatici di vittura, i Camicie Rosse chì protestavanu avianu piantatu e so tende è custruitu un palcuscenicu. Ma l'atmosfera di partitu rivoluzionariu chì avia sempre rignatu quì prima s'era evaporata quella matina.

A ghjente aspittava stoicamente i suldati. Sapianu chì l'armata attaccherianu da u sudu, via Silom Road, è i bravi trà elli s'avianu avventuratu finu à un chilometru (0.6 miles) da a linea di fronte. Stavanu quì, ma ùn si battevanu. Qualchidunu avianu fionde, ma nimu sparava.

Un muru di focu fattu di pneumatici ardenti separava i manifestanti da l'armata. Un fumu densu sufocava a strada, è mentre i suldati s'avanzavanu pianu pianu, i colpi sbattevanu per e strade. Snipers sparanu da i grattacieli è e truppe chì avanzavanu sparanu à traversu u fumu. È noi, un gruppu di ghjurnalisti, s'abbuffava per copre, pressu à un muru per evità di chjappà. Pick-ups cù i paramedici accattatu per caccià i feriti.

Un paisaghju urbanu devastatu

Eranu 9 ore è mezu di sera quandu u fotografu talianu Fabio Polenghi s'hè unitu à noi. Fabio avia passatu assai tempu in Bangkok in l'ultimi dui anni, è eramu diventati amici in questu tempu. Fabio, un sognatore di bona natura, 30 anni, da Milano era statu fotografu di moda in Londra, Parigi è Rio de Janeiro prima di vene in Bangkok per travaglià cum'è fotogiurnalista. Avemu viaghjatu inseme per fà una funzione nantu à Birmania, è da tandu avia travagliatu spessu per SPIEGEL. In l'ultime settimane, noi dui eramu quasi sempre stati in viaghju inseme.

Solu a sera precedente, avemu marchjatu inseme per a cità finu à a bughjura. Avemu scontru in Din Daeng Street vicinu à u Monumentu di a Vittoria, chì simbulizeghja l'orgogliu di a Tailanda di espansione u so territoriu 69 anni fà. Avà stavamu in mezu à un paisaghju urbanu devastatu, chì palesava a diapositiva di u paese in u caosu. Fume scuru appesu in l'aria; solu i contorni di l'obeliscu eranu visibili. I carrughji sò stati trasfurmati in una zona di guerra. Qualchi ghjorni nanzu, m'era accovacciatu quì daretu à un picculu muru per una meza ora, in cerca di prutezzione da a grandine di balle di l'esercitu - avianu apertu u focu di colpu perchè qualchì spettaculu s'era strutted around with a slingshot.

Non luntanu da l'accampamentu di e Camicie Rosse si trova u Tempiu Pathum Wanaram, chì era destinatu à serve com'è una zona sicura per e donne è i zitelli durante un attaccu. Quella sera avemu scontru à Adun Chantawan, 42 anni, un insurgente di u paese di Pasana in a regione nord-est di Isaan - a zona di risu induve a rivolta contru u guvernu cuminciò.

Adun ci hà dettu ch'ellu cuglie a canna di zuccheru è u risu quì cum'è un jornu - per € 4 ($ 5) à ghjornu. Era statu quì in Bangkok dapoi u principiu di l'occupazione dui mesi fà. U guvernu di Abhisit deve dimissioni, hà dettu, perchè ùn hè micca statu elettu da u populu è hè solu sustinutu da l'armata, chì hà fattu un colpu per caccià l'ex primu ministru Thaksin Shinawatra - l'eroe di i poveri. Ellu voli chì Thaksin vultà, disse Adun, ma più di ogni altra cosa vole una Tailanda induve l'elite ùn anu più tuttu u putere è l'altri sparte ancu a ricchezza. Adun ùn hà mai pensatu chì u guvernu sprimerà cusì brutalmente u so propiu populu. Ci hà dettu ch'ellu era dispostu à luttà finu à a morte per i so ideali.

Sogni di campà in una sucità più demucratica

Adun Chantawan era un simpaticu tipicu di a Camicia Rossa, ma luntanu da tutti venenu da e pruvince di u nordu poveru. Ci era ancu banchieri di Bangkok trà elli, chì si uniscenu à l'insurgenti in a sera dopu à u travagliu, è ancu i ghjovani turbati. Per a maiò parte di elli, ùn era micca principalmente di Thaksin. Eranu più preoccupati di l'inghjustizia suciale in u paese. Parechje di elli sognu di campà in una sucità più demucratica. Ùn pudia mai capisce l'affirmazioni di u guvernu chì e Camicie Rosse sò state compru da Thaksin. Nimu ùn si permette di sparà per una manciata di baht.

Quandu avemu cercatu à Adun u ghjornu dopu, ùn era micca trovu. U caos era in ogni locu. Fabio è aghju vistu u fumu, è i suldati daretu à ellu, avanzendu versu noi - è avemu intesu un numeru crescente di colpi. Snipers da una strada laterale ci anu miratu.

L'assaltu era principiatu. Ùn aghju micca osatu andà più luntanu, ma Fabio corse in avanti, à traversu a strada, induve i colpi sò stati regularmente sparati - una distanza di circa 50 metri (160 ft.) - è cercò refuggiu in una tenda deserta di a Croce Rossa. Questu hà marcatu u principiu di a terra di nimu trà noi è e truppe chì avanzavanu. Aghju vistu u so cascu blu chjaru marcatu "press" bob in vista. Mi fece cenno di venire a unirmi a lui, ma era troppu periculoso per mè quì sopra.

Dapoi u principiu di u cunflittu, aghju sperimentatu l'armata tailandese cum'è una forza dilettante. S'elli avianu sbulicatu e prutestazioni di strada à l'iniziu, u cunflittu ùn avissi mai escalatu à questu puntu. Quandu i suldati anu pruvatu à sguassà i manifestanti, anu lasciatu una traccia di vittime. Anu sparatu munizioni reale à Camicie Rosse chì eranu appena armati.

Aghju osservatu battaglie assurde, ineguali durante quelli ghjorni. I ghjovani s'accovacciavanu daretu à i sacchetti di sabbia è sparavanu nantu à i suldati cù fuochi d'artificiu è fionde fatti in casa. I suldati anu tornatu u focu cù fucili di pompa, fucili di sniper è fucili d'assaltu M-16.

In u so campu, e Camicie Rosse avianu mostratu ritratti nantu à un muru di cadaveri cù colpi à a testa - vulianu dimustrà chì i snipers in high-rise anu liquidatu apposta manifestanti. Questi includenu Maj. Gene. Khattiya Sawasdipol, un ufficiale rinnegatu è unu di i capi più radicali di i manifestanti anti-guvernamentu, chì era statu sparatu in capu sei ghjorni prima, è mortu pocu dopu.

U guvernu sustene chì ùn hà nunda à vede cù liquidazioni, è chì i manifestanti si sparanu. Chì ùn hè micca veru. In l'ultimi dui anni, durante i quali aghju infurmatu nantu à e Camicie Rosse, ùn aghju quasi mai vistu un arma di focu - cù l'eccezzioni di u revolver occasionale in manu di un guardianu di u corpu.

Quella matina, i primi suldati sfondanu u muru di fumu. Da induve stava, era appena pussibule di fà li fora, ma si sentia i pallottole fischià in l'aria. Sò stati sparati da i snipers, chì travagliavanu a so strada avanti, da edifiziu à edifiziu. Certi di elli parevanu esse direttamente sopra à noi. Fabrio ùn era micca vistu.

Avianu sparatu un talianu

Mi sò andatu versu u Tempiu Pathum Wanaram, uni pochi centu metri à punente, in a Zona Rossa. I manifestanti occupanti avianu persu, era chjaru - ùn avianu mancu ribattatu. Era 11:46 am, è sunavanu l'innu naziunale. E donne è i zitelli fughjenu in u cortile di u tempiu per scappà e truppe chì si avvicinavanu. Unu di i capi di i manifestanti, Sean Boonpracong, era sempre sedutu in a tenda principale di e Camicie Rosse. Disse ch'ellu intendeva cuntinuà cù a resistenza, ancu dopu l'attaccu di l'armata. Invece di permette di esse arrestatu, hà pensatu à andà in piattu.

À 11 ore 53 aghju pruvatu à ghjunghje à Fabio per telefonu. U so messagiu vocale hà cliccatu, chì ùn era micca inusual. Puderete solu in ocasioni riceve un signalu. À traversu u tempiu, davanti à l'uspidale di a pulizza, una quantità di ghjurnalisti aspittavanu l'arrivu di i paramedici cù i feriti. Una infermiera hà nutatu l'admissioni nantu à un bordu. Era 12:07 pm, è avia digià scrittu 14 nomi. Un ghjurnalista straneru stava accantu à mè. Il a dit qu'ils avaient abattu un Italien. Giustu in u core. Circa una ora è mezu fà. Disse ch'ellu avia pigliatu a so foto. Cunniscia ancu u so nome : Fabio Polenghi.

Culonne di fumu sbulicò sopra a cità quellu dopu meziornu. E Camicie Rosse in ritirata incendiavanu tuttu: l'immensu centru cummerciale Central World, a borsa è un cinema Imax. A ghjente hà saccheghjatu supermercati è ATM. Quandu aghju finalmente vultatu in casa, pile di pneumatici brusgiavanu in a strada.

A sera di u ghjornu chì u guvernu hà stabilitu per restaurà l'ordine, Bangkok era un locu apocalitticu. È Fabio, u mo amicu, era mortu.

Traduttu da l'allemand da Paul Cohen

Nisun cumenti hè pussibule.


Lascia un cumentu

Thailandblog.nl usa cookies

U nostru situ web funziona megliu grazia à i cookies. In questu modu pudemu ricurdà e vostre paràmetri, fate un'offerta persunale è ci aiutanu à migliurà a qualità di u situ web. Read more

Iè, vogliu un bonu situ web