'Tony' una storia breve di Wau Chula

Di Eric Kuijpers
Postatu in cultura, Storie brevi, Società
Tags: ,
20 Settembre 2021

(NEERAZ CHATURVEDI / Shutterstock.com)

A cesta di fiori di jasmine intrecciate s’arrizzò è falava à u ritmu di i passi di u zitellu. A notte hè cascata intornu à Bangkok è hà sbulicatu i soni. Ma quelli soni si strinsenu inosservati in u corpu di u ghjovanu venditore di jasmine è i so ochji cercavanu cunfusi un pocu di cumpassione forse chì vene in u so modu.

Quandu era stancu s'assediava finu à ch'ellu avia a forza di cuntinuà ; più in carrughju, induve a risa è u pientu vanu in manu. Quand'ellu era stancu di luttà cù a so cestera, si stalla in un locu chjucu per squattà è scurdate di a fatica è a fame.

bastardi di guerra

Quandu avete ritruvatu da una serata piena di lussuria è esce da a discoteca, scuntrate questi ghjovani esseri. S'ellu ci era sempre un cori pocu in u vostru corpu, circate in i vostri sacchetti per uni pochi di muniti per scaccià in a so cesta di fiori. Saria più chè abbastanza per ellu sta sera.

Stu zitellu orfanu hè u pruduttu di a Guerra di Vietnam; unu di i rigali per a Tailanda cum'è i nightclubs è l'alberghi chì fiurinu in tutta a mappa.

In quasi ogni pezzu di terra, da u nordu à u sudu, avemu avà un Ghjacumu di Takhli, una Maria di Udon, un Jim di Khorat o un Bob di Lopburi è cusì. U pruduttu di u cornu hè accucciatu in quellu angulu, circundatu da umitu è ​​fretu pocu prima di l'alba. Un splendore di luce di l'annunziu chì vi invita à entre in u locu duv'ellu si mette in ordine a vostra brama è a vostra passione casca nantu à i so capelli marroni chjaru è u so nasu grossu. Se u sonu di a so respirazione ùn era micca audible, ùn sapete micca chì stu pruduttu di u desideriu hè dorme o mortu.

Cum'è Tony. Nazionalità: 100% tailandese. Quandu u capu di pupulazione dumandò nantu à u babbu, a mamma di Tony avia solu murmuratu. "U chjamu Jim da u primu ghjornu chì l'amu. Lasciami andà avà, Jim deve andà in Vietnam sta sera. Hè tuttu ciò chì ci vole à signalà a nascita di un certu Tony. 

Se Tony puderia mai ricurdà qualcosa, saria u sonu di a lingua "farang" di un omu. Se Tony puderia traduce questu, seria cusì. "Se ùn vultu micca prima di Natale, i soldi sò i vostri. Ti tengu caru assai è ti ringraziu per fà me felice. Pigliate assai cura di Tony. Spergu à Diu ch'ellu vi prutege voi è u nostru zitellu.

Da quellu ghjornu, Tony ùn hà mai intesu più mormu di questu omu. Invece, tuttu ciò ch'ellu intesu era a voce tremula di una vechja ch'ellu chjamò dopu "Nonna". A nanna, a parsona chì, fragile ch'ella era, hà criatu à Tony cù amore. A nanna chjamava Tony "toccu". U zitellu pareva ancu piace più stu nome perchè li dava a sensazione chì u so culore di capelli marroni chjaru era più scuru è u nasu era più flat. Iè, Mouse vulia vede cum'è una nanna perchè amava a nanna più chè qualcunu in a terra.

Tony era un tippu duru, parlante è un bonu pensatore. A so casa era à mezu à un frutte. Un canale curria davanti à a casa. Tony li piacia à pusà vicinu à u canali è fighjulà u flussu è u battellu. Propiu accantu à a casa di Tony era a casa di Om è Eu, dui cumpagni di ghjocu di a listessa età. Più avanti in l'ortu era u tempiu.

A nanna pigliò Tony à u tempiu in a matina. A nanna si n'andò per ragioni religiose, Tony à ghjucà cù Mong, un cane chì andava quì. Tony hà amatu à romp è ghjucava in u giardinu di u tempiu cù Om è Eu ogni dopu meziornu. I monachi eranu cuntenti cù Tony per via di a so eloquenza è perchè avia l'ochji turchini chì cuntrastavanu cù quelli di Om è Eu. Calchì volta un monacu parlava una parolla di inglese à Tony.

Daretu à u tempiu era un stagnu. Li piacia à pusà nantu à a riva è fighjulà i pesci chì mordanu e libellule. C'eranu liri d'acqua chì fiuriscenu à mezu à u stagnu chì Tony vulia. Ci hè accadutu qualchì volta ch'ellu si n'andò tantu luntanu in l'acqua ch'ellu sparì sottu à l'acqua, ma furtunamenti c'eranu i monachi chì l'insignanu Pali è u purtonu fora di l'acqua.

Mamma o nanna ?

Tony hè statu criatu solu da a nanna. A so mamma l'avia solu purtatu à u mondu. E in più ? Ùn guardò micca u so figliolu. A nanna si cumporta cum'è a ghjallina chì hè sempri occupata cù u zitellu. A nanna era instancabile per ellu. Ùn si stanca mai di piglià cura di u so "Mouse". Hè diventatu un elementu indispensabile in a so vita ancu s'ellu hè diventatu più debule è più debule.

Ma malgradu questu, Tony hà amatu a so mamma più è vulia esse vicinu à ella. Perchè Tony avia vistu cumu Om è Eu snuggled contr'à a so mamma. Tony vulia ancu questu. Ma appena vistu u sguardu di a so mamma, s'hè ricusatu.

Quandu eranu stanchi di ghjucà, Om dumandò à Tony "Induve hè u vostru babbu?" Tony strinse solu a testa. I so ochji pieni di lacrime. Spessu sorprendeva a nanna cù a quistione: "Induve hè u mo babbu?" Ma a so mamma l'interruttava ogni volta ch'ellu dumandava cù "Hè induve vive u vostru babbu". Allora indicò u so dettu à l'arbulu chompoo accantu à a casa è sputò à a finestra cun disprezzu. Tony hà guardatu in a direzzione di u so dettu è fighjulà l'arburu per un bellu mumentu. Vide solu l'acelli nantu à i rami è intesu u ventu chì si moveva trà e foglie.

Tandu a nanna u tirò versu ella, u tintò in braccia è li accarezzò i capelli. E lacrime di pietà venenu da i so ochji nuvuli, assai vechji. Tony si arrampicava in grembo è continuava à murmurà "Mamma ùn mi ama micca". Mamma ùn mi ama micca 'e poi pienghje finu à ch'ellu si addormenta. Tony sapia chì a nanna l'amava è hà amatu ancu a nanna.

Eppuru, Tony hà causatu un travagliu extra per a nanna. Parce qu'il lui plaisait de boire des boissons glacées. È chì l'hà purtatu à bagnare constantemente u so lettu. A nanna avia dunque insignatu à Tony à chjamà a Mamma Terra prima ch'ellu si n'andò à dorme per chì u so lettu stà asciuttu. Hà avutu à pricà "Mamma Terra, per piacè aiutami". Chiudi lu di notte. È dumane apre di novu !

Quandu Tony hà dumandatu quale hè a Mamma Terra, a nanna hà rispostu "U regnu di a terra à quale a ghjente deve assai". A ghjente campa nantu à l'acqua è u risu da a terra. Ella dà à e persone cibo per vive. A ghjente hà bisognu di a terra per vene in u mondu. Si facenu a guerra l'una cù l'altri precisamente nantu à quella terra, è quandu a ghjente morse si riposa in quella terra.

'A Mamma Terra s'assumiglia à a mo mamma?' u picculu vulia sapè. "Connoscu a to mamma quant'è tù, è forsi ancu menu bè", disse a nanna. Ma Tony vulia chì a so mamma paressi a Mamma Terra. Pregò in silenziu: "Per piacè, Mamma Terra, aiutami. Chiudi lu di notte. È dumane apre di novu ! e poi si addurmintò. È a matina dopu, a nanna hà sappiutu purtà u so materasso fora di novu, in u sole….

Quandu Tony avia da andà à a scola, a nanna si n'andò à parlà à l'abate è hà dumandatu u favore di permette à Tony di andà in a scola di tempiu liberu. Lì li piacia à esse cullucatu da i ghjovani prufessori perchè pensavanu ch'ellu era simpaticu. Ma i so cumpagni di classi s'eranu burlatu di ellu. Un picciottu cù una bocca grande gridava forte "Ehi, quellu farang hà una bella testa rossa di capelli!"

A nanna hè diventata sempre più preoccupata chì l'altri ùn capiscenu micca u so Mouse. Solu pareva diversu da i picciotti normali. Si preoccupava chì Tony pensativu diventerà u buffone di a classe. A so paura era ghjustificata. 

Ddu ghjornu u maestru hà fattu sta quistione. A quistione chì Tony ùn pudia risponde per sei anni. "Ùn sò micca," li rispose Tony. "Ma mamma m'hà dettu una volta chì u mo babbu campa in un arbre". A classa sbuchjata in risa à quella risposta è i studienti si sbattevanu e cosce in piacè. A maestra righiò un pocu è vultò a so faccia. Hà avutu a pizzicà per stà seria.

Tony hè diventatu rossu brillanti. Allora u so visu passa da rossu à verde. Strinse e so mani chjuche in pugni è cuminciò à sudà. Infine s'hè impallidutu, si misi à pienghje è corse in casa. À ogni passu vidia i visi di i so cumpagni chì ballavanu davanti à ellu. A risa li sbuchjava sempre in l'arechje. U dulore hè andatu in u so core.

Quandu a nanna l'hà trovu chjinatu nantu à u so stomacu sottu à l'arbulu chompoo accantu à a casa. Era dighjà u crepuscolo, u corpu arrugatu di a nanna s’inchinava nantu à ellu. Cù mani tremanti, a nanna alzò u Mousu. Tony hà parlatu assai dolce à traversu i so denti sanguinanti. Paria grisgiu cum'è a ruggine.

"Vuliu andà à u babbu ... vede u babbu ... quì in l'arburu. Mi dulore... quì...' Tony mosse a so gamba dritta. Lacrime appiccicate à e so guance. A nanna u tirava strettu contr'à ella, cum'è s'ella vulia ripiglià u so dulore in u so corpu secca. Chienghjendu, murmurò: "U to babbu ùn hè micca in quellu arburu. U vostru babbu hè in America.

Source: Kurzgeschichten aus Tailanda. Traduzzione è edizione Erik Kuijpers. A storia hè stata accurtata.

L'autore Wau Chula. Pocu hè cunnisciutu di ellu altru ch'ellu hè graduatu da l'Università Chulalongkorn è hè statu premiatu u primu premiu da l'associazione di scrittori di l'università in u 1967 per u so travagliu Tony. 

In u 1967, e truppe americane ghjunghjenu in Tailanda per via di a lotta contru u cumunismu. Ci era ancu cumbattimentu contr'à i cumunisti in Tailanda. E truppe USA sò state stazionate in tuttu u paese. A storia "Tony" hè di quelli suldati.

1 risposta à "'Tony' una storia breve di Wau Chula"

  1. Tino Kuis dice su

    Bella storia commovente. Devia esse cusì spessu


Lascia un cumentu

Thailandblog.nl usa cookies

U nostru situ web funziona megliu grazia à i cookies. In questu modu pudemu ricurdà e vostre paràmetri, fate un'offerta persunale è ci aiutanu à migliurà a qualità di u situ web. Read more

Iè, vogliu un bonu situ web