(sarawuth wannasathit / Shutterstock.com)

I tailandesi sò addicti à u plasticu dispunibile. Ogni annu solu, 70 miliardi di sacchetti di plastica sò cunsumati. Inseme cù Cina, Indonesia, Filippine è Vietnam, a Tailanda hè unu di i cinque paesi asiatichi rispunsevuli di più di a mità di l'ottu milioni di tunnellate di rifiuti plastichi chì finiscinu in l'oceani ogni annu, secondu l'urganizazione Ocean Conservancy.

U 1 di ghjennaghju di u 2020, a Tailanda hà lanciatu a so campagna anti-plastica, chì implica 75 grandi magazzini, magazzini di cunvenzione è altre imprese cù più di 24.500 punti vendita in tuttu u paese. Retail in Tailanda vole aiutà à riduce u cunsumu di rifiuti plastichi è sacchetti di plastica.

Pudete ancu vede più è più iniziative per separà i rifiuti (plastici) in e strade di Tailanda. Quessi sò picculi passi chì duveranu cuntribuisce à fà qualcosa nantu à a contaminazione plastica.

Un parcu in Bangkok (Sorakrai Tangnoi / Shutterstock.com)

 

(Ladapha Ngaosangtam / Shutterstock.com)

 

(rivermartin/Shutterstock.com)

 

(Aimdeemeesuk / Shutterstock.com)

 

(AOME1812 / Shutterstock.com)

 

(Diego Fiore / Shutterstock.com)

6 risposte à "Fotografia di Tailanda di u ghjornu: Separazione di i rifiuti è u prublema di plastica"

  1. caspar dice su

    Ma u cambiamentu vene in certi paesi in Asia !!! Boyan Slat assicura chì tuttu hè estratto da i fiumi.
    Ùn vedi micca attinzioni per stu ghjovanu di l'Olanda ???
    https://www.youtube.com/watch?v=KyZArQMFhQ4

  2. caspar dice su

    Scusa!!!! Mi ferite u polsu facendu arti marziali è ùn pudia micca fà i mo travaglii.55555

    • Petru (ex Khun) dice su

      Va bè, fate bè cù u to polsu.

  3. klaas dice su

    Boyan Slat prova di limità u flussu di plastica versu u mare apertu.
    Ma, finu à chì i dittaturi ùn sò micca abbastanza sottu à a tavula, riceve poca cooperazione.
    Sfurtunatamente.

  4. Corsica dice su

    Da ciò chì aghju capitu hè chì ogni annu 5 milioni di tunnillati (numeru ch'e aghju scontru) di plastica hè scaricata in l'oceani è dopu l'altri vanu à piscà di novu. logicu veru ?!

    Aghju capitu chì ci sò 5 isule di plastica, a dimensione di u Texas, chì flottanu in l'oceani, soprattuttu l'Oceanu Pacificu, induve hè cuncentrata da i currenti.
    I currenti sò ancu influenzati da sti massi è dunque tuttu l'ecosistema.
    Allora mi dumandu ciò chì facemu. E di più, quale sò quelli chì l'hanu dumping ? 5000000 TON ùn hè micca veramente un pocu.

    I ducumenti da a Cina, chì anu impurtatu u plasticu vechju è utilizatu u poviru cinese per separà, se tuttu va bè, anu firmatu, è ancu in Tailanda è parechji altri paesi.

    A Tailanda hà avà a trasfurmazioni di plastica basatu nantu à a pirolisi di plastica, cusì deve avà avè "materia prima". Un carburante (?) puderia esse estrattu in questu modu. Ùn hà ancu pruvucatu prufittu, hè statu quì in TB per via. In realtà hè urigginatu perchè a ghjente ordinaria hà fattu questu, vede i numerosi video YT.
    U PET pò esse riciclatu. In l'Olanda avemu / avutu una tale fabbrica, ma avemu da luttà duramente contr'à e novi buttigli di PET, sò veramente più prezzu. E voi vai, u fabricatore usa u novu. Eppo, ancu s'ellu ci hè una diferenza di 1 centesimu / buttiglia, chì rende un prufittu di 10000 XNUMX euro per l'utilizatori di PET nantu à un milione di buttigli.
    Allora rompe? Sembra chì ci hè battìri, enzimi chì u sguassate. Cunsequenza più CO2.
    O ancu a pirolisi, ma chì pare chì implica uni pochi di strappi. Tuttavia, a tecnulugia avanza, allora forse hè fattibile avà.
    L'India, aghju pensatu, face avà "mattoni" da polietilene riciclatu, ok bè.

    Un novu prublema spunta, vestiti. Facenu un surplus assurdu di vestiti. Surplus o resend vestiti hè avà scaricatu in Cile, per esempiu, in regioni deserte. Vesti nuvelli per tonnellate. Aghju vistu quellu pacchettu 3 settimane fà in Internet. L'Africa seria ancu un locu populari per dump. Stranu, micca ancu in u mare ?
    À un puntu, vedemu un leone in un vestitu chì salta intornu, cum'è parechji animali nautici sò equipati di pezzi di plastica o sò ancu pieni di plastica.

    Ci hè ancu micro plastica, cum'è u nome dice assai chjuca, chì pudete piglià in bevande chì vi beie ogni ghjornu.
    Chì succede à u picculu urganismu in u mare, chì furnisce una grande parte di a nostra pruduzzione d'ossigenu? Quandu questi sò "alimentati" da micro plastica? Iè, micca solu l'arburi curanu.

    Sapete chì i gabbiani foraggianu in cumpagnie di trasfurmazioni di vetru ? Vasetti rotti chì cuntenenu, per esempiu, un pocu di burro d'arachide. Manghjanu u vetru è tuttu, cusì mori. Tuttavia, sò prutetti.
    Ùn sò micca i mo acelli preferiti, ma ùn li vulete micca una morte terribile. Hè per quessa chì avà lavu tutti i mo vasi vioti prima di andà in u bancu di buttiglia. In questu modu, amparate sempre da un documentariu.

    Hè cusì ch'e aghju finitu in un documentale chì investigava quantu a vita nautica influenza i so movimenti, in particulare i currenti marini. Prima aghju pensatu, sì, ma un pocu dopu, iè, ci hè un kernel di verità in questu.
    E i currenti sò cusì impurtanti cum'è l'aria chì inalate.
    Hè appartene à l'ecosistema terrestre.

    In ogni casu, andemu avanti è perdimu u nostru habitat. Avà lanciamu i missili in u spaziu unu dopu l'altru, per dà à un milionariu un sguardu in u spaziu.
    Ebbè, perchè pensate à l'emissioni di CO2 ? Se l'Olanda ùn faci micca u listessu, riempiaranu u paese cù centri di dati energetichi, 184 in totale dighjà.
    L'accordu energeticu / ambientale, di sicuru, micca ottenutu.
    Forsi duveranu megliu postu i centri di dati in u Sahara, assai spaziu è abbastanza sole per l'energia solare.

    SHELL hà un prucessu per fà carburante da CO2, di quale ci hè assai. H2 era è hè sempre u prublema, cum'è avà ci hè una squabble nantu à quale pussede H2 chì pruduce
    fabbriche (mulini à ventu è installazioni cunnessi) guvernu o SHELL, acqua o a goccia ?
    Per avà, SHELL hà lasciatu, iè, a sede, ma ùn vi scurdate chì vende tuttu in l'Olanda, e so stallazioni intere. A rumuri dicenu ch'elli ci pensavanu veramente in u 2000.


Lascia un cumentu

Thailandblog.nl usa cookies

U nostru situ web funziona megliu grazia à i cookies. In questu modu pudemu ricurdà e vostre paràmetri, fate un'offerta persunale è ci aiutanu à migliurà a qualità di u situ web. Read more

Iè, vogliu un bonu situ web