You-Me-We-Us: "Tessemu l'arcubalenu"
U paesi di Mae Sam Laep si trova in u Distrittu Sop Moei di a Pruvincia di Mae Hong Son. A cumunità hè custituita da gruppi indigeni cum'è Tai Yai, Karen è alcuni musulmani. U paese hè situatu à a fruntiera di a Tailanda cù u Myanmar, u statu Kayin / Karen, induve i cunflitti armati trà l'armata Karen è l'armata di Myanmar anu purtatu à a ghjente chì fughje.
Perchè a Tailanda ùn ricunnosce micca questi indigeni cum'è citadini, ùn anu micca dirittu à a prutezzione legale. I diritti umani sò stati violati cum'è, per esempiu, u dirittu à a terra, u dirittu di campà in i fureste è l'accessu à e facilità. Ancu peggiu, u paese hè statu dichjaratu parcu naziunale, furzendu i residenti à custruisce e so case in i zoni vulnerabili à l'inundazioni, l'incendii è l'incendii.
Certi pirsuni ùn anu micca naziunalità in tuttu, chì limita a so capacità di viaghjà, di circà un travagliu o di furmazione, è di diventà un entrepreneur. U risultatu: i residenti di Baan Mae Sam Laep sò senza soldi. E donne è i ghjovani LGBTIQ sperimentanu a viulenza di genere. È Covid-19 hà solu aggravatu questu.
Ma avà e donne ponu tesse
Sra Chermapo (28): "Sò fieru. Ùn possu micca crede mè stessu chì possu tessi questi belli prudutti di l'arcobalenu Karen. Tessitura mi rende felice. Ogni volta ch'e aghju tesse, i mo figlioli venenu à vedemi. Hè l'uppurtunità di insignà elli è di parlà cun elli. Inoltre, avà chì sò assai attivu in u tissutu è diventenu l'unicu capu di famiglia in a famiglia, u mo maritu, chì hè ancu senza statu è disoccupatu, pò aiutà cù i travaglii di casa. Puderaghju più tempu à tesse cusì.
Signora Aeveena (27) : « Sò apatride è ùn pudia truvà travagliu. Aghju pusatu in casa ogni ghjornu è aghju pigliatu cura di u mo figliolu. A mo preoccupazione principale era cumu uttene soldi per l'alimentariu è cumprà qualcosa savurosu per u mo figliolu. Ma dopu avè ricevutu furmazione è diventatu parte di a "Gioventù Indigena per u Sviluppu Sostenibile" è u "Prughjettu Karen Rainbow Textile Social Enterprise" aghju acquistatu cumpetenze è cunniscenze, speranza è curagiu, è ingressu.
Puderaghju cumprà à u mo figliolu alcuni tratti è altre cose chì vogliu. Aghju u primu paru di belli scarpi per mè stessu. Aghju cuminciatu à sentu significativu è preziosu. U mo maritu aiuta cù i travaglii di casa mentre tissu. In più, mi sustene attivamente per amparà ancu di più è participà pienamente à u prugettu.
Infine, a signora Portu (39) : « Ùn puderaghju mai studià perchè da zitiddina aghju avutu a fughje da a guerra. Ancu avà, cum'è sò più vechju, quella guerra ùn hè micca finita. Parechje persone in u paese campanu in paura per via di a guerra, ma hà ancu distruttu a nostra cunniscenza è a cultura di tessitura. Mancu a mo mamma ùn hà più sta cunniscenza.
Ma siccomu aghju unitu à u "Giovanni Indigeni per u Sviluppu Sostenibile" è à u "Karen Rainbow Textile Social Enterprise Project", induve e donne di u paese aiutanu à l'altri à amparà a tecnica di tessitura, possu tessi è avè un ingressu per sustene a mo famiglia. à sustene. Aghju soldi per cumprà scarpi di scola per u mo figliolu. È, più impurtante, aghju soldi è un travagliu. Chì aiuta quandu u mo maritu è aghju da piglià decisioni inseme.
L'ugettivi
U prughjettu hà u scopu di risolve a miseria in una manera cullaburazione è amichevule à l'ambiente cun un focusu nantu à l'empowerment di e donne indigene senza statu è di i ghjovani LGBTIQ in modu chì:
- Amparanu a cunniscenza è a cunniscenza di i diritti umani, l'uguaglianza di genere è l'uguaglianza di genere,
- Puderanu guidà u prughjettu di tessili intrecciati Karen arcubalenu è avè e cumpetenze è a cunniscenza per fà cusì è ancu propiu, è
- Ch'elli ponu sviluppà a cunniscenza è l'artighjanu per tessi i tessili arcubalenu Karen, cum'è una continuazione di a cultura indigena Karen antica.
Se tuttu questu riesce, l'affari di i tessili di l'arcobalenu Karen ùn solu aumenterà u statutu è u redditu di e donne, ma risolverà ancu a miseria è a inuguaglianza di genere di e donne indigene apatride è di i ghjovani LGBTIQ.
Source: https://you-me-we-us.com/story-view Traduzzione è edizione Erik Kuijpers. U testu hè statu accurtatu.
Autori è à u tela : Aeveena & Portu & Chermapo
di l'urganisazione Ghjuventù Indigena per u Sviluppu Sostenibile (OY4SD). Ancu in nome di "The Karen Rainbow Textile Social Enterprise", una impresa per affruntà a miseria in modu collaborativu è rispunsevule da i ghjovani LGBTIQ è e donne indigene senza statu.
I ritratti di u so travagliu ponu esse truvati quì: https://you-me-we-us.com/story/the-karen-rainbow-textiles
U lettore attentu hà nutatu chì u numeru 26 hè stata saltata. Si tratta di l'integrazione di a lingua tailandese in una zona chì parla dialetti Khmer. U testu hè assai longu cusì per quellu articulu vi riferite à stu ligame: https://you-me-we-us.com/story/the-memories-of-my-khmer-roots
Chì inghjustizia disgraziata regna in certi lochi di u nostru pianeta.
Storie tristi cù una certa speranza. Cum'è u situ stessu indica, i Karen, in particulare e donne è LGBTIQ, sò abbastanza difficiuli di suppurtà. Covid aghjusta un'altra pala à questu. Facendu bandiere è tessili arcubalenu, i senza statu, frà altri, anu sempre un ingressu è rende a ghjente più resistente, più autonoma è cun più fiducia in sè stessu. In cortu : esseri umani di più (è un ghjornu citatini ?).
Odiu quella inuguaglianza !
Vivu in belgica. Cumu possu aiutà queste persone?
Vi Mat, individually s'è tù sì quì è cumprà e so cose tissuti. Questu hè subitu soldi in e so mani è ne prufittanu.
Ma l'aiutu strutturale hè di sicuru assai megliu è u testu cita digià duie urganisazioni chì aiutanu quì.