(Creditu editoriale: Youkonton/Shutterstock.com)

Hè spessu presumitu chì a parsunalità è u cumpurtamentu sò largamente determinate da a cultura in quale a persona in quistione vive è hà crisciutu. Contestu quella vista. A cultura ùn hè micca o pocu rispunsevuli di u cumpurtamentu o di a parsunalità di qualcunu, è s'ellu era u casu, allora ùn pudemu mai sapè è duvemu dunque astentà di ghjudicà da a cultura.

E persone sò uguali è ineguali à u stessu tempu. Parlaraghju di quella inuguaglianza, in termini di parsunalità è di cumportamentu in u fondu di a cultura. Ciò chì vogliu sapè hè a relazione trà a cultura è u cumpurtamentu avà. Dopu tuttu, avemu spessu leghje è sente "Hè in a cultura", "Hè per via di a cultura" o "Hè arradicatu in a cultura", sia per l'opinioni è u cumpurtamentu persunale sia per i valori è espressioni più cumuni, cum'è in pulitica è educazione. A cultura determina u cumpurtamentu? Mi dumandu chì per un bellu pezzu.

Aghju vintu à crede chì a cultura hà pocu o nulla influenza nant'à a parsunalità o u cumpurtamentu di qualcunu è chì duvemu dunque cessà di rende a cultura rispunsevuli. Questu hè assai sfarente da l'opinione cumuni chì a cultura determina a personalità è u cumpurtamentu di qualcunu. Mi riferite ancu à a dichjarazione di a settimana: "I prublemi di relazione cù un tailandese per via di e differenze culturali hè un scioccu!" (vede u ligame sottu) è a discussione feroce chì seguita; questu m'hà inspiratu à questu post.

Sottu spiegà perchè sustene sta vista, vale à dì chì ùn deve micca implicatu a cultura in spiegà u cumpurtamentu o l'opinione di qualcunu. Accuminciamu cù u cuncettu di cultura, dopu a parsunalità, dopu cumportamentu è stereotipu per finisce cù una cunclusione.

cultura

"A cultura descrive i giardini è micca i fiori", intervista cù Hofstede (2010)

I culturi sò diffirenti. Pudemu misurà sti diffirenzii presentendu questionarii à un grande gruppu di persone da una certa cultura è aghjunghjendu e risposte per calculà una media è paragunà i risultati cù a listessa prucedura in altre culture (paesi in questu casu).

Unu di i primi à fà cusì era Geert Hofstede, un psicologu di l'urganisazione chì hà scrittu principalmente per u mondu cummerciale. U so libru "Culture's Consequences", chjamatu ancu u "libru grossu", hè statu publicatu per a prima volta in u 1980 è hè a Bibbia per i circadori in questu campu. Ne esaminò alcuni dimensioni di e culture vale à dì, Distanza di putenza, Individualismu, Masculinità, Evitazione di l'incertezza, Pensamentu à longu o Cortu-Term, è Permissivu vs. ristrizzione. Per esempiu, a Cina hè l'esempiu di una cultura cullettiva è i Stati Uniti d'una cultura individualista. Hè interessante di ghjucà cun questu (vede u ligame à geert-hofstede.com).

Hofstede hà truvatu differenzi notevuli trà e culture è hè spessu citatu. Ma hè di pocu utilità à u livellu individuale per evaluà a personalità o u cumpurtamentu di qualcunu in tutte queste diverse culture. Chì ci vole spiegazione.

I diffirenzii in i culturi chì Hofstede hà osservatu sò medii. E medie hè a parolla operativa. Hofstede hà stabilitu ancu chì a distribuzione di e dimensioni sopra citate nantu à a pupulazione binnen ogni cultura hè assai grande, assai più grande di a diferenza trà cultures.

Lasciami spiegà per altezza. L'altezza media di l'Olandese hè 10 cm più di l'altezza media di i tailandesi. Questu significa chì tutti l'olandesi sò più alti cà tutti i tailandesi? Innò, ci sò assai Olandesi chì sò più chjuchi cà a media tailandese è menu tailandesi chì sò più alti cà l'olandese mediu. Una altezza media ùn dice nunda di l'altezza di un individuu da quellu paese.

È cusì hè cù e culture. A determinazione di un valore mediu per un trattu culturale ùn dice nunda di u trattu di caratteru di ogni individuu di quella cultura. A diffusione in una cultura hè troppu grande per quessa. Una cultura masculina hà assai pirsunalità femminile è vice versa. Hofstede stessu hà ammissu chì: "L'utilità di i risultati naziunali ùn si trova micca in a descrizzione di l'individui, ma serve per discrive l'ambienti suciale in u quali campanu". (Hofstead, 2001)

In una entrevista in u 2010, Hofstede l'hà dettu più graficamente: "A cultura descrive i giardini è micca i fiori". Inoltre, Hofstede crede chì ùn deve micca piglià i punteggi nantu à e dimensioni di a cultura à u valore nominale, sò solu destinati à paraguni. Aghju paragunatu a Cina cù a Tailanda è a Tailanda cù l'Olanda. Hè risultatu chì e sferenze in tutte e dimensioni di a cultura inseme eranu più grande trà a Cina è a Tailanda chè trà a Tailanda è l'Olanda! A Tailanda, se pigliate tuttu inseme, s'assumiglia più à l'Olanda chè à a Cina.

Oysterman et al. (2002) cuncludenu in u so studiu exhaustiu chì: "I diffirenzi culturali, in quantu à e dimensioni di l'individualismu è u cullettivismu, ùn eranu nè grandi nè cusì sistematichi cum'è spessu assumatu".

Per riassume : ci vole à trattà u cuncettu di cultura è e sferenze trà e culture cù assai cura. Ùn hè micca un sì o un nò, hè di solitu un pocu più o menu, regularmente u listessu è in ocasioni truverete una grande diferenza.

(Creditu editoriale: Wasu Watcharadachaphong / Shutterstock.com)

Personalità è cultura

"I tratti di personalità sò più espressioni di a biologia (eredità) chì i prudutti di l'esperienze di vita". McCrae (2000)

I primi antropologi, cum'è Franz Boas , Margaret Mead , è Ruth Benedict , pigghianu per cunvene chì a cultura determina largamente a personalità. Hè sempre un parè chì conta. Eppuru ùn hè micca veru.

Ogni tipu di ricerca in l'ultimi 50 anni hà dimustratu chì a cultura hè solu una piccula parte rispunsevuli di u sviluppu di una parsunalità. Pudemu digià vede questu in a largamente (più di cinquanta per centu) personalità simili di gemelli idèntici chì crescenu in diverse culture. Videmu dinò in e diverse parsunalità di i fratelli è di e surelle chì crescenu in a listessa cultura, a listessa famiglia è a listessa situazione educativa.

Ci hè indicazione chì una cultura o altre sperienze di a vita pò sdrughje i spirimi di una parsunalità, ma ùn hà micca una influenza decisiva. A biologia, l'eredità, hè assai u fattore più impurtante in u sviluppu di una parsunalità.

Cumportamentu, personalità è situazione

Cumu cumportate hè determinatu da trè fatturi: a vostra propria persunalità, a personalità di a persona chì pudete esse in cuntattu, è a situazione o circustanze in quale si trova. L'influenza di a situazione hè spessu sottuvalutata. Quandu mi vene in cuntattu cù un straneru, sò attentu, attentu è prubabile, ùn mi lascio micca cunnosce immediatamente.

Questu hè ancu più veru per un straneru da una altra cultura. Ci hè una forte tendenza à assume chì una tale attitudine hà qualcosa di fà cù a cultura di l'"altru" (micca cù a vostra "propia" cultura, di sicuru) quandu in realtà hè puramente situazionale. In a mo sperienza, spessu ghjudicate male a personalità di un tailandese in prima è aghju da aghjustà a mo opinione, spessu vedendu cumu ellu o ella interagisce cù un altru tailandese.

Fighjemu a dimensione culturale Individualità (Ti importa più di sè stessu è di a vostra famiglia immediata, "I" hè centrale, media forte in i paesi occidentali cum'è l'Olanda è i Stati Uniti) è Cullettività (lasciate l'arechje appiccicate à u vostru gruppu in tuttu, vi mette più in fondu, "noi" simu cintrali, in media più forti in paesi cum'è Cina è Tailanda).

Ma questu significa chì ogni individuu in l'Olanda pensa o agisce individualmente? Certamente nò. In i Paesi Bassi, u 60 per centu pensa più individualisticamente è u 40 per centu più cullettivu (queste persone sò più implicate in l'associu, i sindicati, l'assistenza sanitaria, etc.), ma u mediu hè individualista. Pudemu dunque dì di un Olandese straneru, casuale, chì pensa di manera assolutamente individualistica ? Allora nò. Avemu da guardà quellu à livellu individuale.

U listessu vale per a Cina. In sta cultura cullettivista, u 40 per centu pensa più o menu individualisticamente è u restu più cullettivu. Risultatu: unu mediu cultura cullettivista. Ogni cultura hè una mistura di tutte queste diverse dimensioni, solu in proporzioni diffirenti. E diverse culture ponu puntuà ugualmente in certi punti. Per esempiu, aghju stunatu chì a Cina hà puntuatu più altu chì i Stati Uniti in l'articulu "cura di a famiglia".

Stereotyping

Stereotyping hè spessu u risultatu, forsi senza vuluntà, di enfatizà i fatturi culturali in a personalità è u cumpurtamentu. Ùn aghju pussutu truvà a prussima investigazione, avete da piglià a mo parolla.

Uni pochi centinaie di Olandesi sò stati dumandati à scrive ciò chì pareva una "persona tipica Olandese". Tutte queste descrizzioni eranu assai simili. Allora hè statu paragunatu cù cumu si sò stati riuniti sti pochi centinaie di persone è si n'hè risultatu chì ùn ci era micca una cunnessione cù e caratteristiche di u "tipica Olandese".

Chjave

Spiegà l'opinione o u cumpurtamentu di l'individuu da u puntu di vista di a cultura hè una strada faciule, ma morta. Ùn ci hè micca indicazione chì una tale cosa hè basatu nantu à a realità. Sì cusì, allora solu à una piccula misura è solu per esse determinata è misurata in gruppi più grande è micca à livellu individuale.

In modu persunale, aghju trovu offensivu in una certa misura se qualcunu dismissi a mo opinione o cumpurtamentu cù u cummentariu: "Dite (o fate) chì solu perchè vene da a cultura Olandese". Mai intesu qualcunu dì di sè stessu: "Pensu (o fà) questu perchè hè a mo cultura". Oh nò ? Ebbè, ùn dite micca cusì di qualcunu altru. Chì ognunu sia cum'ellu hè è ùn implica micca a cultura.

Ringraziu Chris de Boer per leghje. I sbagli chì sò sempre in a mo storia sò interamente a mo rispunsabilità.

Sources:
Harry C. Triandis è Eunkook M. Suh, Influenza culturale nantu à a personalità, Ann. Rev. Psiculugia, 2002, 53: 133-66
Vasyl Taras è Piers Steel, Al di là di Hofstede, Sfidendu i Dieci Cumandamenti di a ricerca interculturale, Chicago, 2009
Nan Dirk de Graaf, U putere esplicativu di a cultura, People & Society, 2002
Veronica Benet-Martinez & Shigehiro Oishi, Cultura e personalità, Manuale di personalità, 2006
Hofstede, G., Cunsequenze culturali, 1980
Hofstede, G. & McCrae, R. R., Parsunalità è Cultura Rivisitata, Liendu Tratti è Dimensioni di a Cultura, Ricerca interculturale, 2001, 38 (1) 52-89
Daphna Oyserman, Heather M. Coon è Markus Kemmelmeier, Ripensà l'individualisimu è u cullettivismu, Bulletin psicologicu, 2002, Vol.128,No. 1, 3-72
McCrae, R.R., A psiculugia di tratti è u rinascimentu di i studii di personalità è cultura, Am.Behav.Sci. 44:10-31 (2000)

http://geert-hofstede.com/netherlands.html

https://www.thailandblog.nl/stelling-van-de-week/relatieproblemen-thai-door-cultuurverschillen/

Aghju scrittu una storia simili nantu à e culture di culpabilità è di vergogna:
https://www.thailandblog.nl/achtergrond/schuldig-schamen/

24 cumenti nantu à "'I tailandesi sò veramente da un altru pianeta'; nantu à a cultura, a personalità è u cumpurtamentu "

  1. Ruud dice su

    U pezzu hè troppu longu per cummentà tuttu, ma vogliu aghjunghje uni pochi di cumenti.

    Sì dite chì a cultura discrive i giardini è micca i fiori, questu hè currettu, ma i fiori facenu u giardinu è u giardinu determina i fiori.
    Diversi fiori crescenu nantu à una terra rocciosa nuda cà in un giardinu fecundatu, induve un ghjardinari sguassate l'erbaccia è l'acqua ogni ghjornu quandu ùn piove micca.
    U giardinu è i fiori sò inestricabilmente ligati.

    Questa personalità hè influenzata da l'eredità hè assolutamente vera.
    Tuttavia, a scienza ùn hè micca ferma.
    Dopu hà scupertu chì l'ambienti in u quali i genitori campanu influenza a misura in quale e caratteristiche ereditarie sò spressi in i zitelli.
    I figlioli di e persone chì avianu pocu da manghjà, pisanu più facilmente chì i zitelli di i genitori chì avianu assai da manghjà.
    Micca perchè e proprietà ereditarie anu cambiatu, ma l'effettu di certi geni hè rinfurzatu o debilitatu in i zitelli da l'esperienze di i genitori.

    U vostru ragiunamentu annantu à l'individualismu francamente mi elude.
    Di sicuru, micca ogni individuu in una cultura hè uguali.
    A cultura hè solu a summa di tutte e persone in quellu gruppu.
    Media è/o per percentuale in u gruppu.
    A cultura in quale qualchissia vive influenza u cumpurtamentu di un individuu, cum'è l'eredità.
    Puderaghju chì site d'accordu cun mè chì si accarezzate a testa calva di un monacu in u tempiu, tuttu u paese sarà veramente scuntatu.
    Ùn vene micca veramente da i geni.

    Stereotyping prubabilmente nascenu da a necessità quandu avemu campatu in l'arburi per diventà un gruppu è per aumentà e nostre chance di survival.
    Tuttavia, se vulete appartene à un gruppu, duvete avè una idea di quale hè quellu gruppu.
    Allora s'è vo vede una criatura cù 4 mani à pusà in un arbulu è voi stessu avete un nasu musculu longu cù quale pudete succione l'acqua è scaccià a terra nantu à a spalle, probabilmente duvete cuncludi chì site in u gruppu sbagliatu è chì avete. per circà un pocu più.

    Allora no, ùn sò micca solu d'accordu cù a vostra cunclusione.

    • Tino Kuis dice su

      Una bona storia, Ruud, cù punti chì possu d'accordu. Forsi aghju esageratu un pocu in u mo entusiasmu, ma mi tengu à u mo core: a cultura hè solu rispunsevuli di una piccula parte di u cumpurtamentu di qualcunu, spessu solu l'etichette cum'è toglie i scarpi prima di entre in un tempiu è dà un wai. È pocu per a so persunalità.
      Un bon esempiu hè u vostru cummentariu: "Puderaghju suppone chì site d'accordu cun mè chì si accarezzate a testa calva di un monacu in u tempiu, tuttu u paese serà veramente scuntatu". Iè, ma pensu chì certi ancu segretamente ridenu, altri pensanu chì li piacerebbe fà qualchì volta, etc. E pensate chì hè accettatu in l'Olanda s'è vo stroke u capu di u pastore in a chjesa? Allora ùn ci hè micca tanta differenza. Hè ciò chì vogliu dì. Ùn hà nunda di fà cù a cultura tailandese, solu un standard universale di cortesia. U fattu chì una donna ùn hè micca permessa di tuccà un monacu hè in parte determinatu culturalmente.
      Lasciami dà un altru esempiu di "personalità, cultura è ambiente". prudishness. U mo ex tailandese andava sempre in l'acqua completamente vestitu in Hua Hin. Avemu campatu in l'Olanda per un annu. L'aghju dumandatu s'ellu vulia vene à a spiaggia di nudisti in Hoek van Holland. OK, disse. Quandu simu ghjunti, hà guardatu intornu, si tolse tutti i so vestiti senza esitazione è si stende. Hà trovu l'acqua di u mare troppu fridda... Nunda (culturale, persunale) prudishness, solu un fattore ambientale. Ancu e persone non prude si adattanu à questu (speru). Scusate per a longa risposta ....

    • Hans Victor dice su

      Aghju "fattu" prughjetti internaziunali per una ONG internaziunale per 25 anni è aghju campatu è travagliatu in parechje cumunità è culture assai diverse in tutte e parte di u mondu. Sò ghjuntu à a cunclusione chì a cultura influenza u cumpurtamentu di qualcunu è chì micca solu l'eredità hè decisiva. Ùn aghju micca suppostamente studiatu questu scientificamente, ma solu sperimentatu da a mo propria osservazione, sperienza è paragone.

  2. wibar dice su

    A parolla chjave hè "just". U rispettu per u vostru pezzu scrittu è per a risposta di Ruud à questu. Ma, sicuru, hè una porta aperta per pruvà chì solu a cultura determina s'ellu si differenzi o micca di l'altri. Dopu tuttu, u prucessu di socializazione hè una summa di e so parte, vale à dì u tutale di a cultura, l'educazione, i circustanzi, l'esperienza di a vita è u tempu di a vita, etc. Tutti questi è forsi parechji altri formanu l'individuu. Ma ùn deve micca identificà differenze in tuttu perchè ùn avete mai un insight sanu in quantu l'elementi chì influenze individuali sò rispunsevuli di u risultatu finali? Ùn pensu micca cusì. Se un mudellu di cumpurtamentu diversu hè evidenti trà un grande gruppu di persone di a listessa cultura è, cum'è digià indicatu, e circustanze individuali varienu (riccu o poviru, educatu o pocu educatu, etc.), allora pensu chì a cultura pò esse identificata cum'è a causa maiò. Micca solu a causa; Andaraghju cun voi nantu à questu.

  3. Aringa Rossa Olandese dice su

    1. Quandu si parla di l'influenza di a cultura nantu à u cumpurtamentu, a cultura ùn si riferisce à i punteggi nantu à i questionari Hofsteede. Si tratta di i storii chì i gruppi di persone si cuntanu, cum'è cumu u so paese hè statu fundatu, chì hè una bona manera di trattà i vostri parenti, è s'ellu avete a paura di i fantasmi. Sti "stori", chì sò integrati in norme è valori è regule di vita, anu una forte influenza nantu à u cumpurtamentu.
    Se a storia hè chì duvete avè a paura di i fantasmi, allora sarete più inclinati à seguità i precetti di a vostra cultura per i fantasmi. Chì serà assai pocu influenzatu da a vostra persunità. Sè avete cresciutu in l'Olanda, ma avete sempre a paura di i fantasmi, farete cose diverse chè in Tailanda. Allora ancu s'ellu hè natu u timore di i fantasmi da a vostra persunità (chì hè un modu incredibile di stende u cuncettu di personalità), u * cumpurtamentu * hè sempre determinatu culturalmente.
    S'è aghju campatu in Tailanda, ma ùn aghju micca paura di i fantasmi, prubabilmente ghjucaraghju. In l'Olanda ùn aghju fattu nunda.

    Altri esempii: a robba chì si porta, u tipu d'alimentu chì si manghja, s'ellu / è quante volte andate in una chjesa / tempiu / moschea, è s'ellu vende i vostri azzioni quandu parechji altri pensanu chì perderanu u valore ùn hè micca tantu a vostra preoccupazione. A parsunalità determina cum'è da u vostru ambiente è chì l'ambiente hè furmatu da a cultura è e so norme, i valori è e regule per un bonu cumpurtamentu.

    2. A cultura incuragisce certi cumpurtamenti è disappruva certi. Finu in u centru di Pieter Baan in l'Olanda quandu pruvate à scaccià una vedova nantu à una pira funeraria. Ci era un tempu quandu in India duverebbe fà quessa.

    Questu hè quasi u listessu chì Ruud sustene, solu in parolle ligeramente diverse.

    Quandu u sgiò Kuis scrive: "Aghju vinutu à crede chì a cultura hà pocu o nisuna influenza nantu à a personalità o u cumpurtamentu di una persona", questu hè veru per a parsunalità, ma micca per u cumpurtamentu.

    3. Hè sicuru chì a situazione hè impurtante. Ma per aduprà l'esempiu di scuntrà un straneru: in una cultura induve a cura di i stranieri hè impurtante (cum'è l'antica Grecia), chì tipu di cumpurtamentu - amichevule, ospitale - dimustrate quandu ùn si senti micca cumplettamente còmode cù un stranu. una, ma una materia di norme è storie, è dunque di cultura. Questu hè ancu applicatu, sicuru, à u surrisu amichevule di u populu tailandese in situazioni induve una riunione di protesta hè attualmente in Olanda.

    • Tino Kuis dice su

      Veduva brusgiata: "Ùn hè mai statu u casu chì tutte e veduvi eranu sottumessi à sta pratica. Ancu durante u periodu quandu era in usu cumunu, da u principiu di u Medievu à u 19u seculu, hè prubabile chì assai più di un percentu di e veduvi sò raramente sottumessi à sta pratica, ancu s'ellu u percentualità puderia esse considerablemente più altu trà l'alta casta. donne.. Wikipedia.
      S'ellu si discrive tuttu ciò chì succede in un paese è in un'epica cum'è cultura o cum'è incuraghjitu da a cultura, a cultura diventa un cuncettu di cuntainer chì spiega tuttu è dunque nunda. Cum'è "Diu" in una religione.

      • Rick dice su

        wikipedia? seriu

      • Tino Kuis dice su

        Scusate per a chatta...
        Caru Olandese,
        Se spiegà chì 1 per centu vedova brusgia da a cultura, allora avete ancu spiegà u 99 per centu non-burns da a listessa cultura. Poi? O si passa di colpu à l'opinioni individuali è u cumpurtamentu?

  4. William dice su

    Ùn sò d'accordu cù ciò chì Tino descrive sopra.

    Ci sò parechji studii chì provanu chì assai cumpurtamentu hè amparatu da a cultura. Di sicuru, cum'è Wibar dichjara bè, ùn hè mai solu è simu un mischju di a nostra propria personalità / caratteru, ambiente, cultura, etc. etc.

    Cum'è un esempiu, vogliu cità a teoria di l'apprendimentu suciale di u prufessore Albert Bandura, chì dice chì "U cumpurtamentu hè determinatu da fatturi persunali è da l'ambiente, ma hà aghjustatu chì a ghjente influenza ancu sè stessu è u so ambiente per mezu di u so cumpurtamentu. U cumpurtamentu determina a cultura, è a cultura determina u cumpurtamentu.

    Per "ambienti", Bandura significava à tempu l'ambiente suciale è u mondu fisicu intornu à noi ".

    In altri palori, hè certamente troppu luntanu per dì chì a cultura hà poca o nulla influenza nantu à u cumpurtamentu.

    Dunque, suspettu fermamente chì Tino prova di eccitarci cù a so dichjarazione assai ferma.

  5. richard walter dice su

    a cultura hè tuttu ciò chì e persone facenu è / o facenu.
    a mo prima fidanzata tailandese era buddista è u so cumpurtamentu currisponde à l'estereotipi nantu à a Tailanda.
    A mo seconda rilazioni (digià 15 anni fà) hè stata una donna cristiana lisu. Aghju assistitu à e scole cristiane in l'Olanda, è assai di u so cumpurtamentu hè in linea cù i cristiani Olandesi.

    A cultura indica assai, a variazione persunale hè una deviazione o currezzione à questu.

  6. Felix dice su

    A ghjente dice esattamente a stessa cosa in modi assai diffirenti. Dunque avete bisognu di cunnosce una cultura è ancu a lingua di u corpu per capiscenu.

    E parlendu di u titulu "Thai sò veramente da un altru pianeta" chì puzza cum'è "Tuttu ciò chì ùn hè micca Olandese hè pazzu, stranu è quasi sbagliatu".

  7. , erik dice su

    Tino, grazie per stu pezzu ben pensatu. È grazie à l'altri scrittori per i so punti di vista.

  8. Baccus dice su

    Storia meravigliosa di lana cù assai assurdità "scientifica"! Quì sottu hè un pezzu nantu à a "cultura individualista":

    Per tumbà un nemicu era a vittoria, è per "piglià" u so capu era acquistà un trofeu chì portava prestigiu. Tagliendu è affissendu a testa di u nemicu uccisu, pudete turnà l'anima di u nemicu in un alleatu. L'ànima di a vittima era inclusa in i ranchi di l'antenati è dopu a morte di u cacciatore di testa diventerà u so aiutu in u "mondu superiore", induve i dii è i spiriti residenu.
    I sacrifici umani à una persona morta sò stati ancu realizati per serve in l'oltre. U headhunting hè sempre accadutu sottu a influenza di motivi animisti è spiritualisti.
    Trà e tribù Dayak di corsa, individui, cum'è i figlioli di una persona morta di distinzione, partenu à a razza. A volte, a ghjente si precipitò in gruppi di 3 à 10 persone, vistutu per l'occasione in costume militare, è preferibile cù tribù cù quale anu campatu in feud di sangue. I capi fugliati sò stati distribuiti.

    E poi a cunclusione pietosa è estremamente faciule: "Spiegà una opinione o un cumpurtamentu di un individuu da a cultura hè una strada faciule, ma morta. Ùn ci hè micca indicazione chì una tale cosa hè basatu nantu à a realità. S'ellu hè, allora solu in una piccula misura è pò esse determinata è misurata solu in gruppi più grande è micca à livellu individuale ". Innò, ùn ci sò micca cacciatori di testa in Amsterdam è l'area circundante dapoi anni, ma sta idea hè sempre viva trà e tribù Dayak !

    • Tino Kuis dice su

      Videmu s'ellu vi capiscu bè. L'incendi di streghe in Auropa (finu à 60.000 1500 trà u 1700 è u XNUMX) hè una cosa culturalmente determinata ? Forse duvemu ancu culpisce a cultura per l'olucaustu è i crimini di Stalin è Mao ?
      Ma pudete esse (un pocu) ghjustu. Credu chì certe volte certi pinsamenti è opinioni è abitudini determinati culturalmente determinanu u cumpurtamentu. Allora si applica à ogni trattu di personalità o cumpurtamentu?

      • Baccus dice su

        Caru Tino, Perchè avemu bisognu di corsi d'integrazione s'ellu ùn ci hè micca differenze culturali ? Perchè vulemu pruibisce i burqas? Perchè i violi di gang sò "normali" in India? Perchè pensemu chì a culpa di l'onore hè ritardata? Perchè truvamu a corruzzione in Tailanda "veramente tailandese"? Perchè truvamu e decapitazioni cum'è punizione in l'Arabia Saudita bestiale? Se mi puseraghju è pensu, possu pensà à 100 "perchè". Ogni "perchè" in questu casu hè una deviazione in idee culturali. Se discrivi a cultura cum'è u stilu di vita di una sucità; a forma, u cuntenutu è l'orientazione spirituale di l'azzione umana, allora l'olucaustu hè veramente spiegatu in a vostra storia! Sfurtunatamente, assai persone piacenu studii è spiegazioni "succosi"! Dopu tuttu, i prufessori anu da esse finanziati ancu!

  9. Fred dice su

    Tino Kuis eccelle in a chiarezza per mezu di u pensamentu logicu è di una basa solida
    Sò d'accordu cun ellu nantu à parechji, se micca tutti i punti, era è hè un ochju per mè.

    Se leghjite u pezzu di Chaste cù cura senza preghjudiziu cundiziunatu (chì hè quasi impussibile), pudete solu cuncludi chì u caratteru hè geneticamente determinatu, è micca furmatu da a cultura, u cumpurtamentu stereotipatu o a socializazione.

    Mi guardu à mè stessu è à u mo fratellu geneticamente identicu, cresciutu ma identicu in caratteru è cumpurtamentu,

    Questu hè ancu splendidamente ritrattatu in un documentariu nantu à i gemelli identici chinesi chì anu cresciutu separatamente à a nascita per l'adopzione in i Stati Uniti è in Francia.
    Quandu dui ghjovani donne sò riuniti per casu (ricunniscenza internet), u caratteru ùn era micca solu u so cumpurtamentu in i dettagli.

    Ruud hà pruvatu à mette in parolle cù un aforismu ma,
    Aforismu hè a verità cum'è un vitellu, (C.Buddingh).

  10. lomlalai dice su

    Credu chì a cultura hà una influenza maiò nantu à u cumpurtamentu individuale. Esempiu; un grande studiu mostra chì in un certu paese (A) ci hè una cultura di beie assai alcolu è l'abitanti ci sò assai spessu ubriachi, in un altru paese (B) pare esse una cultura di beie pocu alcolu è u i residenti ci sò quasi mai ubriachi. Allora pò daveru esse bè chì scontri un alcoolicu pesante in u paese B è un teetotaler in u paese A, ma a probabilità chì hè l'inversu hè simplicemente più grande... Dunque, veramente, mai tarrà una cultura intera cù a listessa spazzola perchè ognunu hà. una parsunalità sfarente chì dunque ùn deve micca cunfurmà à a cultura generale di u so paese, ma a chance chì certe cose succede prima in una certa cultura hè simplicemente assai più grande perchè questu hè statu pruvatu da a ricerca.

  11. talaia dice su

    un pezzu interessante. In my opinion, a parsunalità è u cumpurtamentu ùn sò micca determinate da a cultura, ma a cultura hè determinata da a cullettività di e parsunalità è u so cumpurtamentu. È ponu influenzallu mutualmente, chì hè diversu per ogni persona. L'individualità in a cultura.
    I sfondi culturali influenzanu ancu i pinsamenti nantu à qualcosa. Questi pinsamenti determinanu u sintimu nantu à questu, u terrenu di crescita per u cumpurtamentu. Se vulete cambià u vostru sensu di qualcosa è u vostru cumpurtamentu, cambia u pensamentu.
    p.e. avete un appuntamentu cù qualchissia è ùn si prisentanu micca, micca a prima volta. U vostru pensamentu immediatu hè, chì stronzo ch'ellu mi strangule di novu, site arrabbiatu (sentimentu). Cumportamentu, per esempiu, mi pò pissà, ùn deve più pissà à a mo porta è urdinate un beie in un umore grumpy è fastidiu. A sera si sente chì hà avutu un accidentu è hè finitu in l'uspidale. Immediatamente i vostri pinsamenti cambianu, seguitu da i vostri sentimenti (diventendu di colpa di colpa) è u vostru cumpurtamentu (l'aghju da visità per vede cumu hè).
    Questu modu pudete ancu influenzà u vostru sentimentu è dunque u vostru cumpurtamentu. Ti senti cum'è una merda scopre ciò chì u pensamentu hè daretu, cambia stu pensamentu è vi sentite assai megliu. Ci vole un pocu di pratica, ma funziona.

  12. Rick dice su

    sfurtunatamenti ùn sò micca d'accordu cù questu. Prima di tuttu, u titulu, chì m'hà datu una certa sensazione di...
    In ogni casu, ùn sò micca un fanàticu di u cumpurtamentu psicologicu, postu chì a ghjente piace à mette tuttu in scatuli.
    Dite chì a Tailanda hè più cum'è l'Olanda chè a Cina? Pensu chì ùn pudete mancu paragunà a cultura tailandese è a so ghjente cun noi. È a cultura certamenti determina u cumpurtamentu di e persone, per esempiu a cultura Limburg, torna assai sfarente da, per esempiu, Amsterdam. In modu simile à u tailandese paragunatu à a vita occidentale, trovu tailandese persunale, assai più liberu, più apertu è spontaneu perchè sò stati educati secondu a so cultura è a so fede. Aghju lettu ancu u pezzu chì a Cina è l'USA punteghjanu ugualmente altu, in quantu à a cura in termini di famiglia. Allora per piacè spiegà mi perchè quasi a mità di a pupulazione Olandese è l'USA sò contru à piglià cura di a famiglia, se più tardi a cura di a casa ùn hè più. dispunibuli, è avemu da piglià cura di i nostri genitori noi stessi, cum'è in Cina è Tailanda, in a maiò parte di i paesi in Asia, a famiglia hè u numeru 1. Ùn sò micca, cum'è i Stati Uniti è l'Europa, posti in una casa di anziani, è a famiglia vene una volta à l'annu. Innò, ciò chì mi colpisce hè chì i tailandesi anu più rispettu per i so anziani chè cun noi o in i Stati Uniti, allora mi dumandu veramente da induve l'avete. Ci sò ancu parechji punti, ma a storia hè un pocu troppu longa per mè.

    • Tino Kuis dice su

      Caru Rick,
      Iè, chì cura per l'anziani. Moltu male in l'Olanda è assai bonu in Tailanda.
      In l'Olanda, 85 (!) Per centu di e persone di più di ottanta anni campanu sempre in casa, a mità senza aiutu, l'altri cù un pocu o assai aiutu. Cum'è un medico generale in i Paesi Bassi, aghju sperimentatu cumu i membri di a famiglia si sò andati assai per cura di i so genitori anziani finu à ch'elli abbandunonu. Questu hè ancu in Tailanda.
      In Tailanda aghju vistu cumu i zitelli abbandunate i so genitori. Una nanna hè stata lasciata cù un nipote. In ocasu mi visitava è li daraghju 500 baht per u latte per u zitellu. I zitelli ùn anu fattu nunda. Dopu à un annu, si suicidò.
      Ùn mi dite micca chì a cura di l'anziani differisce tantu trà Tailanda è Paesi Bassi. Hè solu più istituziunale in l'Olanda (aghju avutu à circà in u dizziunariu) è più persunale in Tailanda.

  13. Tino Kuis dice su

    Aghju amparatu qualcosa da i cumenti sopra. Abandonu a mo pusizioni assoluta "mai ..." è avà pensu chì ci sò una quantità di cumpurtamenti chì sò veramente determinati da a cultura. Questu hè appiicatu à un puntu più minimu à a parsunalità.
    Ma vogliu sempre avvistà per riduce tuttu à una causa culturale perchè allora vi manca regularmente qualcosa.
    Lasciami dà u seguente esempiu. Quandu un tailandese sguassate un travagliu, spessu sente è leghje: "hè di novu per via di quella fastidiosa mentalità tailandese mai pen rai" ("ùn importa, ùn importa micca, aghju ghjustu u cappellu"). Aghju pensatu chì spessu è qualchì volta deve esse veru. Ma, di sicuru, puderia ancu esse ch'ellu era un cattivu artighjanu, o ch'ellu era un travagliu di fretta perchè ellu avia da piglià u so figliolu da a scola, o chì u travagliu era troppu difficiule, o ch'ellu s'hè scurdatu di purtà l'arnesi dritti è materiali, ecc.
    Spiegazioni culturali spessu ci portanu fora. I tailandesi dicenu สาธุ sathoe è questu significa "amen".

  14. Casbe dice su

    Chì mi dumandu. Farang Jef vene in vacanze in Tailanda 20 anni fà è lascia a donna tailandese Sita incinta. Jef hè in casa per un bellu pezzu è ùn sapi nunda. Sita dà nascita perchè ella hè contru à l'abortu, u figliolu chjama Jack. Jack hè chjaramente un bellu mezzu. Jack hà avà 20 anni, tuctuc driver in Bangkok, 100 per centu tailandese in attitudine è in a so apparenza.
    Jef mette Sita incinta 20 anni fà è a sà è a porta in Belgica... u figliolu mezzosangue Jack hà avà 20 anni, un tassista in Anversa è applaude Aaaantweeerps.
    Se capiscu bè, Thai Jack è Aaandesign Jef avarianu caratteristiche persunali quasi identiche, salvu per una piccula differenza culturale?

    • moquette dice su

      U pruverbiu dice "cum'è u vechju canta, cusì u ghjovanu squeak" in altri palori, se Jack hè criatu in Tailanda solu da a so mamma tailandese, ci sarà una clara differenza cù u Jack chì hè statu criatu in A'pen. Hè vera chì micca solu l'ambiente hà influenza è hè decisivu (ma hè impurtante), ci sò innumerevoli fatturi chì anu ancu un rolu.

      Pudete dì chì u caratteru serà piuttostu identicu, ma u pensamentu, l'attitudine, u cumpurtamentu, etc., ancu u sviluppu sensoriale serà chjaramente sfarente.

      • Tino Kuis dice su

        E differenze in l'Olanda sò ancu grandi. Chì ghjè a diffarenza trà un riccu, ghjovanu, prufissore in Leiden è un poviru, vechju, agricultore religiosu in Drenthe ? Ddu prufissore olandese s'amparava assai bè cù un prufessore simili à l'Università Thammasat in Bangkok malgradu e so diverse naziunalità. In Tailanda, quandu aghju avutu u cuntattu cù un tailandese, aghju guardatu a so persunalità è aghju scurdatu u fondu culturale. A mo cunniscenza di a lingua tailandese era essenziale. Ùn mai avutu un prublema cù questu. In Tailanda, i ghjovani sguillanu assai diversamente da quelli chì cantavanu l'anziani. Vede l'elezzioni recenti. Scurdate di u fondu culturale. Cumincià una conversazione è scambià cunniscenze, opinioni è norme. Hè megliu cà suppone chì questu tailandese risponde cumpletamente à i "standard è i valori tailandesi".


Lascia un cumentu

Thailandblog.nl usa cookies

U nostru situ web funziona megliu grazia à i cookies. In questu modu pudemu ricurdà e vostre paràmetri, fate un'offerta persunale è ci aiutanu à migliurà a qualità di u situ web. Read more

Iè, vogliu un bonu situ web