Crepuscule nantu à l'acqua

di Tino Kuis
Postatu in cultura, Letteratura
Tags:
December 30 2022

Ussiri Thammachot – Photo: Matichon online

Ussiri Thammachot (Vede più , pronunzianu 'àdsìeríe thammáchôot) hè natu in Hua Hin in u 1947. Hà studiatu cumunicazioni di massa à l'Università Chukalongkorn è hà cuminciatu à scrive. In u 1981, hè diventatu u terzu scrittore tailandese à vince u SEA Write Award cù a cullizzioni di racconti Khunthong, You Will Return at Dawn, da quale vene ancu a storia sottu. Cum'è tanti scrittori è intellettuale in Tailanda, hè statu assai influenzatu da l'eventi di u 14 d'ottobre 1973 è u 6 d'ottobre 1976. Hà travagliatu per u ghjurnale Siam Rath per un bellu pezzu.

Sta storia hè nantu à un dilema diabolicu è universale: sceglite a strada moralmente ghjustu o permette à ellu stessu è a so famiglia un piacè?

Face a scelta bona?


Crepuscule nantu à l'acqua

L'omu hà pianamente rematu a so barca viota in casa contr'à u currente. U sole s'hè affundatu daretu à a fila bumpy d'arburi nantu à a riva di u fiume khlong ma l'arrivu di a notte ùn disturbava micca u rematore.  U so core era pisatu da u desideriu disprezzu di vultà in casa davanti à a bughjura.

Si senti scunfittu da u mumentu chì hà alluntanatu a so barca da u jetty di u mercatu. U so battellu tutale di angurie pisanti è verdi avia pruduciutu cusì piuttostu pocu ch'ellu ùn si pudia permette di cumprà a blusa bonita chì a so moglia li avia dumandatu di purtà o ancu un ghjoculu per a so figliola. Si sentia digià scusendu "Forse a prossima volta... ùn avemu micca abbastanza soldi sta volta". Saria tristu è scuraghjatu cum'è sempre è ellu avia da attenuà a delusione, forse nutendu chì "Avemu da salvà per i ghjorni cattivi".

Avia fattu innumerevoli viaghji à u dock di u mercatu per vende e so angurie à u grossista, è ogni volta era lasciatu cun un sensu d'inutilità è di travagliu perdu. U so travagliu, è quellu di a so moglia, era senza valore cum'è a sudore chì s'evaporava in una brisa dorata o sbucinava in u currenti interminable di u khlong, lascendu una sensazione umida è appiccicosa chì ùn era micca vivificante ma deprimente. Ma hè cusì, ci era solu un cumpratore chì monopolisava u mercatu di a sandia. Mentre passava davanti à u molo, altri cultivatori di anguria li bisbiglianu in un sensu fraternu di scunfitta: "Migliu vende li chì lascialli perricà".

"Avemu bisognu di cultivà più meloni, forse duie o trè volte, è poi pudete andà in u tempiu cù un novu set di vestiti è u nostru zitellu pò avè una pupa cum'è l'altri figlioli", dicia à a so moglia chì aspetta. . Ùn pudia pensà à nunda di più per guadagnà abbastanza per e cose simplici ch'elli sunniavanu. Di sicuru, questu significava un travagliu ancu più faticoso è noioso, più pacienza stoica è, sopratuttu, più attesa. Ma ùn era micca straniera à aspittà, era parte di a so vita. Avia sempre à aspittà e cose ch'ella vulia: una radiu transistor economica per chì a musica puderia splende a so esistenza monotona o una catena d'oru sottile per vede. Quessi eranu i rigali ch'ellu li avia prumessu quandu ella si trasferì cun ellu.

In u celu scuru sopra i campi di risu, stonde d'acelli volonu versu i so nidi, belli culurati in i raghji d'oru è aranciu di u sole tramontu. L'arburi nantu à e duie sponde si scuriscìu, lampendu ombre profonde in una manera minacciata. Drittu avanti induve u khlong allargandu è curve, i pennacchi di fumu curling eranu visibili daretu à una machja scura, dissolvendu rapidamente in u celu chì svanisce rapidamente. Cum'ellu remava in u silenziu di a sera, un battellu à motore passava da ellu è sparì in una breve splutazioni di sonu, muvendu l'acqua in onde spumanti è ondulate.

Ellu guidò u so battellu chì lanciava versu a riva per a prutezzione mentre l'acque turbate sbattevanu una massa di detriti flottanti contr'à a so prua. Tenia u so remo  silenziu è fighjulandu à i brutti chjappi fluttuanti : trà mezu si stendeva una pupa, chì sbatteva à u ritmu di l’acqua inquieta.

Hà utilizatu u so remo per alluntanà u mess flottante è piscò a pupa bagnata da l'acqua per vede megliu. U picculu ghjoculu era cumplettamente intactu, ùn mancava nunda, una bambola nuda cù labbra rosse sorridenti, pelle di gomma pallida è ochji grossi, neri, fighjati chì tradivanu una eternità fridda. Moveva i so membri avanti è avanti cun un sensu di satisfaczione. A pupuletta diventerà una cumpagna di a so figliola sola chì ùn avia più da vergogna di a mancanza di pupa avà chì tutti l'altri zitelli di u vicinatu l'avianu. Eccitamente imaginava a gioia è l'eccitazione in i so ochji è di colpu era in furia di vultà in casa cù u so rigalu preziosu.

A nova pupa hè ghjunta cù u flussu. Ùn vulia micca pensà à quale l'aveva. U khlong ferita in tanti paesi, paesi è campi. Quale sà quanti ochji è mani avia digià scontru mentre flottava inseme à i rifiuti passati innumerevoli altre barche è molo. Ma in a so imaginazione hà vistu u patrone di a pupa, singhiottendu, fighjulendu a pupa chì fluttuava impotente nantu à u currente. Vide in ellu a listessa impotenza cum'è quandu a so propria figliola abbandunò un pezzu di anguria succosa nantu à a terra polvara, è si senti per un mumentu pietà per u zitellu scunnisciutu.

Cù un sensu accresciutu d'urgenza, guidò a so barca di novu in casa, evitendu i vignaghjoli è i rami appesi in l'acqua. More motorboats, navigendu à mezu à u khlong riclamati per elli stessi, mandavanu onde à e duie coste scure. Calchì volta ci avia da piantà di remà un mumentu per mantene a barca in equilibriu cù u remo, ma ùn li facia micca arrabbiatu nè risentitu. A casa ùn era micca luntanu è a luna saria prestu abbastanza alta per facilità u so viaghju.

Si stete vicinu à a sicurità di u bancu ancu s'è a vegetazione era avà avvolta in a bughjura. Calchì volta l'uccelli notturni sbucciavanu da l'arbureti longu à a riva è, strillandu, li sguazzavanu sopra a testa è sparivanu in l'altra riva. I luccioli giravanu cum'è scintille tremulanti da un focu morente è sparivanu in i canni scuri. Quand'ellu s'avvicinava troppu vicinu à a riva, sintì u sonu penetrante di l'insetti acquatici cum'è u lamentu lamentu di a soffrenza umana, è una solitude mordente l'amparò.

In quellu mumentu intemporal di solitudine induve nisun altru battellu ùn li teneva cumpagnia - in quellu mumentu intemporal induve i soni dolci di l'acqua chì chjappà eranu una reminiscenza di a respirazione di una persona morente - in quellu mumentu hà pensatu à a morte è subitu s'avvicinava l'odore chì a brisa porta sopra khlong portava cun ellu l'odore di putrefa.

U torsu putratu di un animali forse, pinsava. Un cane mortu o purcinu - chì i residenti sò in u khlong ùn esitarà micca à scaccià in l'acqua induve u currente l'avia purtatu è induve l'acqua compie a decadenza di a carne una volta viva. Là... c'era quì, l'origine di quella puzza nauseante trà i rifiuti galleggianti à l'ombra di un strapiombante. banyan boom

Un sguardu rapidu, è stava per navigà a so barca luntanu da quella cosa puzzolente è repulsiva quandu qualcosa hà attiratu a so attenzione. Ùn pudia micca crede à i so ochji, ma quandu guardò di novu hà vistu un corpu umanu putritu trà a massa di basura flottante. Si ghigliò di scossa è di paura è u so remo s’impiccava a mezza strada.

Il lui a fallu quelques instants avant qu'il s'en ait le courage de s'éloigner de la poubelle avec sa cinture pour qu'il puisse s'approcher de l'objet dégoûtant. Cù l'aiutu di u pallidu chiaru di luna chì friddi attraversu e foglie di u banyan arbre tremulu, studiò u corpu senza vita cun curiosità morbosa.

Cum'è a pupa ch'ellu avia appena tiratu fora di l'acqua, era una zitella nuda di l'età di a so figliola. Cum'è a pupa, ùn mancava nunda à sta piccula morte pietosa, salvu u surrisu strettu è u sguardu in biancu. U corpu di u zitellu era terribilmente gonfiatu è, in u pallidu chiaru di luna, una tonalità verde naziunale. Era impussibile à imaginà ciò chì u zitellu avia statu cum'è in i so ghjovani anni freschi, o  cù quale radiante innocenza ch'ella avia attraversatu a vita prima ch'ella sia diventata issa cadavere in putrefazione, u prucessu tristu ma inevitabbile chì l'averebbe eventualmente fusione in u flussu sempre mutivu di questu. khlong.

Era assai cuscente di a tristezza pungente è a sulitudine di u destinu di tutti. Pensò à u babbu è à a mamma di u zitellu, è cumu si reagiscenu à sta crudele torsione di u destinu. Cumu puderia fà sapè ? Moveva a barca in questu modu è in quella strada per chjamà aiutu, coprendu u nasu cù a palma di a manu per alluntanà a puzza malata di u cadavere.

Quandu si vultò per vede s’ellu passava una barca, rimarcò un sguardu chì u ghiacciava per un mumentu. Quasi cumplettamente intarratu in a carne gonfia di u polsu di u zitellu mortu giaceva una catena di metallu giallu. U so core si firmò per un mumentu.

"Oru", gridò da l'internu, utilizendu u remo per avvicinà u corpu gonfiatu. U lamentu subitu d'una barca à motore è a luce di una lampa à oliu l'hà surpresu cù un sensu di culpabilità. Pigliò u so battellu in modu chì a so ombra piatta u corpu da a vista, è aspittava finu à ch'ellu era torna solu solu in u silenziu chì seguitava.

Saria una inghjustizia flagrante è una stupidità imperdonabile per qualcunu altru vince stu premiu. Nimu ùn si ne prufittaria più cum’è l’avianu fattu cù a vendita di l’angurie. Dopu tuttu, ellu stessu era u scupertore di stu tesoru è avia patitu terribilmente da l'intollerable  puzza da u cadavere. Ancu s'ellu ùn era micca una furtuna, era definitamente vale più di ciò chì avia  per a so barca piena di angurie, è era u currenti chì l’hà purtatu quì induve l’hà trovu.

Era entusiasta à u pensamentu chì a so moglia cappedda puderia avà portà a blusa ch'ella avia aspittatu da tantu tempu è forse ch'ellu l'averebbe un bellu culuratu per abbinà. phanung da u nordu, è più vestiti per elli è u so zitellu. Per a prima volta, avaristi tastà a felicità di gastru soldi senza i sputichi dulurosi in u so core quand'ellu si partia cù i so soldi duru guadagnatu. Il ne lui restait plus qu'à remporter contre le courant jusqu'à sa maison. A felicità chì accendeva u visu stancu di a so moglia è u sguardu bramosu in l'ochji di a so figliola, ancu brevi è fugaci, eranu benedizioni preziose cum'è una piovana nantu à un campu asciuttu.

U lume di a luna stende cum'è un film d'argentu nantu à l'onde di l'acqua è u buzzing infinitu di l'insetti s'assumigliava à e preghiere per i morti. Tenia u so fiatu è cù u cuteddu di anguria hà tagliatu in a carne mossa è gonfia di a manu è u polsu di u zitellu mortu. Pocu à pocu, a carne putrita si sbuchjava da l'osse bianche è flottava, palesendu a catena d'oru radiante dopu esse piatta in u tissutu mortu. A puzza era avà cusì sopravvidente chì si sbulicò è quandu a catena era in e so mani ùn si pudia più impedisce di sbuccà. L'odore di a morte s'attaccava à u so cuteddu, à e so mani, à tuttu u so corpu. Vomitò profusamente in l'acqua è si lavò u cuteddu è e mani, dopu chì l'acqua purtò ogni traccia di u so attu disgustu è ancu i pezzi di carne morta.

U corpu, da una spinta cù a cintura  liberatu, si spostò pianu pianu à a valle in una finalità silenziosa. Impulsò a barca da a riva à mezu à u flussu. I so ochji cascò nantu à a pupa in a barca. Stendu quì cù u so surrisu ghiacciatu nantu à e so labbra rosse è i so ochji vioti dipinti di neru, e mani alzate in un gestu chì implorava cumpassione. 'Hè pusessu da un fantasma ! Hè quella zitella !', li passa in mente. Prestu ghjittau a pupa in l'acqua induve s'hè andatu in listessa direzzione di u so patrone. 'Chì diavule!' pinsava, u so core pienu di gioia. Puderia cumprà à a so figliola una altra pupa per ghjucà, o forse duie. Il ne se sentait plus déprimé par ce qu'il avait considéré auparavant comme un voyage inutile. Pensendu à a so moglia è à u zitellu chì ùn sapianu ancu di a so felicità inespettata, remava cù una nova energia u più prestu pussibule à a so casa, i lumi di quale si pudia digià vede daretu à i arbusti in u luntanu.

Ùn hà micca pensatu per un altru mumentu à u poviru corpu. Ùn importava più d'induve vinia o se i genitori amparanu u destinu di u so figliolu. A piccula tragedia umana sparì in e caverne di a so mente, lascendu solu una traccia.

Rimava cun forza straordinaria è esuberanza.

4 risposte à "Twilight on the waterway"

  1. Roger dice su

    Movente, prufonda, bella, a vecu subbitu davanti à i mo ochji !

  2. Rob V. dice su

    Sentu per l'omu, l'aghju vistu navigà. Ma aghju ancu sentitu incomprensione è irritazione quandu hà lasciatu u corpu torna. Aghju pensatu à mè stessu: "S'ellu fussi u vostru propiu figliolu, è allora ancu tù lascià u cadaveru scorri cum'è basura inutile. Forse era un zitellu riccu, ma chì sà, i so parenti ùn eranu guasi megliu cà a vostra propria famiglia, ùn sapete micca ciò chì anu passatu, è ancu s'ellu hè una famiglia ricca, u dirittu seria di vultà u zitellu. à i so genitori, è pudete sempre determinà s'ellu l'oru o se mantene hè a scelta bona ".

    • Eddy dice su

      Roy è editori, per piacè mandatemi u video di a vostra risposta era una bella ma triste canzone di una ragazza chì andò à travaglià in Bangkok per sustene a so famiglia.

  3. KopKeh dice su

    Dopu avè lettu una storia cum'è questu avete assorbutu assai infurmazioni nantu à u caratteru principale.
    A situazione di a vita è i desideri sò diventati chjaru.
    Ma ancu parechje dumande chì u scrittore ùn risponde micca per u lettore.
    Chì face una bella storia chì si ferma.


Lascia un cumentu

Thailandblog.nl usa cookies

U nostru situ web funziona megliu grazia à i cookies. In questu modu pudemu ricurdà e vostre paràmetri, fate un'offerta persunale è ci aiutanu à migliurà a qualità di u situ web. Read more

Iè, vogliu un bonu situ web