U phuyaibaan hà paura di i cumunisti. Ma hè sempre usatu oghje per spaventà u populu tailandese.

Kampan avia sparitu da u paese. Parechji pensanu chì Kampan s'era assuciatu cum'è mercenariu è si battava in qualchì locu. Nisuna traccia di Kampan era stata vista da a so scumparsa. Mancu a so moglia è i so figlioli di dui è quattru anni puderanu risponde à una sola dumanda.

"S'ellu travaglia veramente cum'è suldatu in a jungla, puderia mandà un pocu di soldi. Dicenu chì l'Americani paganu bè ", disse l'ufficiale, u phuyabaan. - Forse ch'ellu hà un'altra moglia, gridava a signora Pien. O hè digià mortu. S'ellu era sempre vivu, ùn si scurdaria di a so moglia è di i so figlioli, nò ? aghjunse u vechju Pun.   

Cum'è prima di u so matrimoniu, a moglia di Kampan avia da campà cù Pien, a so mamma. Ùn avia mai fattu una brutta rimarca annantu à u so maritu cù una sola parolla. Dedicatu tutta a so attenzione à l'educazione di i so figlioli è aiutau a mamma cù u travagliu. A famiglia ùn pussede micca terra. Puderanu campà bè per un annu da a cugliera di u risu, ancu s'ellu avianu da dà una parte à u locatore. Ma ùn ci era più nunda à vende.

Era avà un annu chì Kampan avia lasciatu u paese. Abbandunò a casa appena i primi raghji di u sole chjappà in a cima di l'arburi. Kampan era un guardianu in a scola di u paese. Dopu avè messu a so sola vacca à pasture, hà andatu in bicicletta à a scola à dui chilometri di distanza. Ma in quellu ghjornu, Kampan hà partitu prima cum'è di solitu è ​​à pedi. A so moglia s'arricordò esattamente quellu ghjornu. « À u ritornu, pigliate cun voi una scatula di pastiglie ; sò andati ", chjamò dopu à ellu.

U prufessore hà andatu à a casa di Kampan una volta per circà ellu, ma nimu ùn pudia dì di più cà Kampan hè sparitu solu da a so casa. "Hè abbastanza notevule", disse u maestru à u phuyabaan. 'Bè, stranu o micca, hè andatu. Nimu hà sappiutu da ellu, mancu a so moglia. "Ma ùn vecu micca a so moglia Rieng pienghje per ellu. Ùn hà mancu pienghje, u prufessore hà spressu e so riserve.

È di colpu Kampan era quì di novu

Riturnò tranquillamente. A so moglia si chjappò in lacrime solu in questu ghjornu chì ùn avia micca versatu una sola lacrima prima. Hè stata prubabilmente superata di gioia. Eranu quì ancu i dui figlioli, appiccicati à e gambe di Babbu. A so mamma li fighjulava cum’è ch’ella vidia un fantasma.

Kampan s'assittò à u pianu, stancu. "Porta u phuyabaan quì", hà urdinatu à a so moglia. "È ùn li dite micca ancu". A signora Rieng si precipitò è tornò senza fiatu dopu à pocu tempu, seguitendu l'ufficiale.

"Bon Signore!" l'hà strittu quandu hà vistu Kampan. "Bon ghjornu, camarade!" Kampan u salutò. "Dì, bastardo, eru in uguali cù u to babbu, ma mai cun voi", disse u phuyabaan indignatu. "Siate prima, phuyabaan", disse Kampan. 

"Induve site stati per quelli dui anni", dumanda l'ufficiale mentre s'assede di fronte à Kampan. "Hè solu un annu", u correggiu Kampan. 'Iè, ok, quale si ricorda esattamente? Ma dimmi, induve site statu tuttu stu tempu ? 'A l'estero.'

'Chì, tù, à l'esteru ? Chì ùn esiste micca, nò ? gridò u Phuyabaan. "Dì à elli chì site in prigiò, mi piacerebbe crede. Omu, solu ricchi è distinti venenu à l'esteru ma micca unu cum'è tè. O avete firmatu cum'è marinaru ?' "Eru veramente fora, camarade". - Vai allora, dimmi. Ti purteraghju sta sera dopu meziornu à a casa di pazzi.

'Ascolta bè! Avà sò seriu ! Ùn scherzu camarade !' Kampan hà guardatu l'omu cun determinazione. I dui figlioli, a moglia è a sora di Kampan, ascoltavanu in silenziu, stupiti cumplettamente perchè Kampan ùn era più u listessu omu. Ùn avia mai parlatu cusì presuntuosamente à e persone di più altu gradu. 'OK. Ascoltu ", hà dettu l'ufficiale quandu hà vistu a serietà di Kampan.

'Eru in Hanoi. A strada per questu passava per Laos è Cambogia. Aghju vistu parechji camaradi partiti da u nostru paese quattru à cinque anni fà. Ci hè parechje persone tailandesi quì. Kampan hà dettu cunvincente. 'Chì ci facenu sta ghjente? Hanu una cumpagnia o qualcosa ? dumandò u Phuyabaan sorpresa. Ùn sapia micca induve Hanoi era veramente.

'Ascolta ! Aghju amparatu à manighjà l'arme in Laos. Allora aghju avutu quattru mesi di furmazione di spionamentu in Hanoi, dopu praticà in Cambogia, è dopu in Hanoi classi in psiculugia è tattiche di guerriglia. In cortu, ci sò stati mandati à a scola è ci davanu libri da leghje ». 'Chì avete sempre à amparà à a vostra età ? U vostru mistieru di portier ùn hè micca abbastanza bè ? interruppe u Kampan ufficiale.

'Amicu, ascolta. Aghju amparatu l'insignamenti di u muvimentu di liberazione di u populu. M'anu datu u gradu d'ufficiale di l'Armata di Liberazione Populari. U mo compitu principalu era u reclutamentu è a propaganda perchè aghju digià avutu una cunniscenza previa di stu travagliu. Dopu tuttu, quì à a scola aghju vistu cumu a campagna di reclutamentu andò per insignà à i scolari un interessu in u libru. 

Ùn aghju micca avutu assai à fà cù l'arme. Ma à una distanza di dui metri aghju veramente chjappà a marca. Aghju ancu ricevutu un salariu, cum'è un ufficiale di l'armata in Tailanda. Vi dicu, Phuyabaan, perchè ùn aghju micca mandatu soldi à a mo moglia è i zitelli. 

Sentu chì stu soldi saria megliu spesu in u travagliu di u muvimentu. Per quessa, aghju tornatu u mo salariu à l'esercitu per ch'elli puderanu esse usatu per altri scopi. Chì vulete passà in a jungla avà ? C'era assai da manghjà è a sera si va à dorme. Ancu oghje sò sempre un ufficiale di l'Armata di Liberazione Populari. U mo travagliu hè di reclutà e persone quì, in u nostru paese, per mandalli à l'esteru per a furmazione è l'educazione di l'arme. 

Hanu bisognu di ghjovani forti, soprattuttu quelli picciotti chì anu da diventà suldati per via di a coscrizione. Quand'elli vanu à l'esercitu di a guerriglia, finiscinu fora, cum'è mè. Eiu stessu aghju cunnisciutu trè paesi novi. Quelli paesi sò sfarenti di i nostri è hè megliu quì chè quì .... "

"Hè bellu cum'è Bangkok, omu?" A Sra Rieng dumandò à u so maritu curaghju. Kampan hà guardatu à a so ghjovana moglia è si ridia. "Ùn aghju mai vistu Bangkok. Cumu deve sapè chì? In ogni casu, ci si pò campà megliu chè in u nostru paese. 

'Bè, Phuyabaan, chì ne pensate? Cuminciaraghju à cunvince i carusi di u nostru paese di andà ci. È dopu à pocu tempu sò tutti tornati quì.

Allora sì un cumunista...

"Se capiscu bè, sì un cumunista", disse in fretta u vechju. "Basta circa. Ma noi chjamemu l'Armata di Liberazione Populari. 'Innò. Vi pruibitu, ùn avete micca da tradisce u vostru paese. Hè abbastanza male ch'è tù ti vendi. Aghju da piglià a mo pistola avà è arrestaraghju cum'è cumunistu. A pista di Phuya s'arrizzò.

'Whoa, ùn sia micca cusì caldo. Perchè piglià a vostra pistola? Ti possu sparà prima di ghjunghje à e scale. Ùn sapete chì aghju una pistola cun mè ? Kampan move a manu sottu à u so mantellu, ma ùn mostra nunda. "Sacrificiu a mo vita. Ùn vi permetteraghju di tradisce a patria.

"Phuyabaan", dice Kampan, "si tratta di l'amore per a vostra patria. U paese hà bisognu di citadini disposti à fà sacrifici. U caosu in u nostru paese oghje hè perchè avemu tanti citadini egoisti. E persone cum'è voi, per esempiu, chì ùn sò micca utili à u paese. Stendu nantu à a spalle tuttu u ghjornu è aspettate u tempu di cugliera per cullà una parte di a cugliera da i agricultori. Vive à a spesa di u travagliu di l'altri. Hè sfruttamentu.

"Mi insultate, omu," gridò u phuyabaan in furia, ma ùn osava fà nunda contr'à Kampan. Perchè Kampan avia un'arma cun ellu è puderia tumballu senza sparà. Tuttu ciò ch'ellu hà da fà hè di piglià a pistola è chjappà in capu. L'ufficiale ùn era micca una persona timida, ma sapia quandu mostra curaggiu è quandu micca. 'Oh, chì vulete dì à rimproveri ? Aghju dettu solu a verità. O pensate ch'e mi menti ? Avete sempre abusatu di u travagliu di i vostri concittadini. Cum'è un scammer, strappate a ghjente. Questu hè chjamatu corruzzione. Vulete negà questu, dì chì ùn hè micca bè ? 

U phuyaibaan rinunziò annunziendu a testa. Ùn hà dettu nunda perchè u rimproveru di Kampan li paria troppu familiar, ancu s'è nimu ùn hà mai dettu nunda. "Ti pardunaghju s'è tù cambiassi a to vita". "Chì voli da mè?" dumanda u phuyaibaan timidamente è cun disgustu. U terrore per a so vita era grande quant'è u so desideriu di soldi per cumprà un picculu camion. Duvia esse adattatu per serve cum'è un taxi, perchè s'è vo avete una vittura, altre fonti d'ingudu vi automaticamente avvicinassi.

"Avete da principià à travaglià in modu diversu è smette di ingannà è strappanu i agricultori chì anu affittatu da voi è e persone chì anu pigliatu in prestu soldi da voi. Duvete trattatu tutti in modu ghjustu, ancu e persone cum'è mè ! 'Se vulete...' disse u phuyaibaan è vulia alzà, ma Kampan l'hà spintu in daretu. "Tu, Rieng, vai in casa soia è pigliate una penna è carta. Hà da mette a so prumessa nantu à carta. Ùn dite à nimu, affruntate ancu a morte. U mo bullet ùn hà paura di nimu.

A so moglia riturnò prestu cù carta è penna. Nimu ùn avia prestatu attenzione à ella. Kampan hà scrittu a dichjarazione di u phuyaibaan in a forma di un accordu. Hà fattu u vechju leghje è firmà. U phuyaibaan ubbidì cù mani tremanti. Allora Kampan hà firmatu ancu, è a so moglia è a so mamma cum'è tistimoni.

Dopu

"Sò andatu à Bangkok", Kampan hà dettu à a so famiglia. Pensu chì puderebbe guadagnà più in Bangkok è ùn aghju micca bisognu di campà cum'è guardianu per sempre. Vuliu guadagnà un bonu soldi quì per cumprà u nostru campu in prestitu da u phuyaibaan. Aghju travagliatu duru, ghjornu dopu ghjornu. Ma ùn aghju micca riesciutu à fà assai soldi. Ùn aghju micca un centesimu nantu à mè.

"Ciò chì aghju dettu à u phuyaibaan hè pura fabbricazione. Aghju pigliatu questu da i libri chì pudete cumprà in Bangkok. È Hanoi? Ùn sò mancu chì. Ma ùn hè micca male, hè, per fà un pocu di ghjustizia à i nostri cumpagnarii ? A gioia hà tornatu in faccia per a prima volta in l'annu da quandu Kampan partì. 

Fonte: Kurzgeschichten aus Thailand (1982). Traduzzione è edizione Erik Kuijpers. A storia hè stata accurtata.

L'autore Makut Onrüdi (1950), in tailandese มกุฎ อรฤดี.  Educatore è scrittore nantu à i prublemi di i paisani socio-culturali svantaggiati in u sudu di a Tailanda.  

4 cumenti nantu à "'Ci hè più trà u celu è a terra' una storia corta di Makut Onrüdi "

  1. Tino Kuis dice su

    Grazie per sta storia, Eric. Aghju traduttu 13 di elli, liberaremu un libru di storie tailandesi inseme? À a stampa di i travagliadori ?

    Solu assai brevemente nantu à u nome di u scrittore มกุฎ อรฤดี Makut Onrüdi. Makut significa "corona" cum'è in "prìncipe di a corona", ùn aghju micca pussutu truvà u significatu di u cognome.

    Cumunismu ... "Ma hè ancu usatu oghje per spaventà u populu tailandese".

    Infatti, è chì hà l'urighjini in u periodu di a Guerra di Vietnam, dì 1960 à 1975. Qualchidunu chì era ancu un pocu contru à u stabilimentu duvia esse cumunista. In particulare in u guvernu di u dittatore Sarit Thanarat b (1958-1963) ci era una caccia di streghe per e persone "suspettate". Sò stati simpliciamente eseguiti o brusgiati in tamburi d'oliu.

    https://www.thailandblog.nl/geschiedenis/red-drum-moorden-phatthalung/

    I monachi eranu ancu accusati di "cumunisimu", cum'è Buddhadasa è Phra Phimonlatham, è questu era più veru per i monaci erranti in i numerosi boschi di Tailanda in quellu tempu.
    Per esempiu, u monacu errante Juan hè statu visitatu in u 1962 da a Polizia di a Patrulla di Fruntiera per vede s'ellu era cumunista.

    "Chì hè un cumunistu?" u monacu dumandò à l'ufficiale.
    "I cumunisti ùn anu micca religione, nè prucessi di miseria, nè ricchi. Tutti sò uguali. Nisuna pruprietà privata. Solu a pruprietà cumuna ", rispose u pulizzeru.
    'Chì tipu di vestiti portanu ? Chì manghjanu ? Hanu una moglia o figlioli ? dumandò u monacu.
    'Iè, anu una famiglia. Manghjenu nurmale. Portanu bluse è pantaloni, cum'è i paisani
    - Quantu spessu manghjanu ? dumandò u monacu.
    'Trè volte à ghjornu.'
    - Si rasanu a testa ?
    'Innò.'
    "Bè", cunclusi u monacu, "Se un cumunistu hà moglia è figlioli, porta una brusa è pantaloni, ùn si rasa micca i capelli è porta un'arma, cumu possu esse cumunista? Ùn aghju nè moglia nè figlioli, manghja solu una volta à ghjornu, rasa i capelli, porta un abitudine è senza pistola. Cumu possu esse cumunista allora ?

    L'agente ùn era micca un match per quella logica.

    • Erik dice su

      Tino, serà un libru cumpletu perchè allora includeremu ancu a "produzione" di Rob V. Tandu seremu sempre ricchi in a nostra vechja ! O ùn avarianu tante persone aspittendu a literatura tailandese ?

      Continuu à circà i libri di scrittori tailandesi è dopu in inglese o tedescu è cuntinuu à traduce. Traduce da tailandese ùn hè micca a mo cosa è u francese hè una lingua difficiule per via di u subjonctif .... L'HBS hè avà 56 anni fà è ùn aghju micca amparatu una parolla di francese.

      Avè un picculu libru francese da u 1960 cù 15 storie da Tailanda. "Contes et Légendes de Thailande" di Madame Jit-Kasem Sibunruang. Era prufessore di lingua francese à l'Università Chulalongkorn di Bangkok. Per quelli chì piace !

  2. Rob V. dice su

    Mancu l'abbattimentu di u regime lucale à a fine ? Chì delusione. 😉

    Sta storia hè di u 1982, cusì puderia esse facilmente inspirata da u periodu 73-76. U periodu induve i studienti eranu di sicuru inspirati da Chit Phumisak (1930-1966). Chì à u turnu hà ottenutu a literatura marxista via a Cina, frà altri lochi. Periculu, tali lettura...

    • Erik dice su

      Rob, parechji ghjurnalisti è autori di Tailanda sò fughjiti da u guvernu da l'anni 70 è campanu in a cumunità tailandese intornu à San Francisco, frà altri lochi. I media in lingua tailandese/inglese appariscenu quì.

      E voci critiche eranu (è sò) troppu felici per esse sbulicate da i guverni cù un approcciu di estrema destra o di manca o militare. E persone chì sò state anu espresso a so prutesta "entre e linee" è aghju traduttu alcune di queste storie. Avianu u so turnu quì nantu à stu blog.


Lascia un cumentu

Thailandblog.nl usa cookies

U nostru situ web funziona megliu grazia à i cookies. In questu modu pudemu ricurdà e vostre paràmetri, fate un'offerta persunale è ci aiutanu à migliurà a qualità di u situ web. Read more

Iè, vogliu un bonu situ web