U Declinu di u Buddhismu Village
Tino Kuis descrive cumu a pratica di u Buddhismu cambiò in i primi cinquanta anni di u XXu seculu. Questi cambiamenti coincidenu cù i sforzi di Bangkok per allargà a so autorità nantu à tutta a Tailanda.
Un monacu ricorda Songkran in Isan circa 1925:
Ùn importava micca chì i monachi o i noviziati tiravanu prima l'acqua nantu à e donne o chì e donne piglianu l'iniziativa. Tuttu era permessu dopu à u principiu. I vestiti è e cose di i monachi in i so kutis eranu bagnati. E donne currianu dopu à i monachi quandu si ritiravanu. Calchì volta s'amparavanu solu di i so vestiti.
S'elli piglianu un monacu, puderia esse ligatu à un polu di u so kuti. Durante a so caccia, e donne qualchì volta perdevanu a so robba. I monachi eranu sempre i perdenti in questu ghjocu o anu rinunciatu perchè e donne li superanu in numeru. E donne anu ghjucatu u ghjocu per vince.
Quandu u ghjocu era finitu, qualchissia pigliava e donne cù rigali di fiori è bastone d'incensu per dumandà u pirdunu à i monaci. Hè sempre statu cusì.
Da u principiu di u XNUMX, l'autorità buddiste in Bangkok anu mandatu ispettori in u paese per valutà e pratiche di i monaci in a periferia di u statu tailandese in via di sviluppu. Eranu sconcertati da u cumpurtamentu di i monaci in u Nordu è u Nordeste. Anu vistu i monachi urganizà partiti, custruiscenu i so tempii, aratu i campi di risu, participà à cuncorsi di remu (contr'à e donne), ghjucanu strumenti musicali è insignendu l'arti marziali. Inoltre, i monachi eranu medichi, cunsiglieri è maestri.
In i zoni è i paesi induve l'statu tailandese ùn avia micca ancu penetratu, stu Buddhismu avia un caratteru completamente diversu è unicu, sfarente per ogni zona è paese. Eventualmente, u Buddhismu di u paese hè statu rimpiazzatu da u sistema statale attuale. Questu hè accadutu in l'anni 1900 à 1960 quandu u statu hà ancu impostu a so influenza nantu à tutta a Tailanda. A pratica attuale di u Buddhismu, è in particulare quella di u monachismu, a Sangha, in Tailanda hè u risultatu di e regule imposte da Bangkok à a periferia. Chì hà purtatu à l'uniformità è i costumi buddisti di u statu chì vedemu oghje. Chjamu u Buddhismu di Statu.
U publicu entusiastu
Avemu digià lettu sopra cumu i monaci sò stati implicati in Songkran. Un altru esempiu forte riguarda a predicazione di u dhamma, l'Insegnamentu (Buddhist). Questu hè statu fattu di solitu rapprisintendu dramaticamente i nascite precedenti di u Buddha. U più pupulare era a penultima nascita di u Buddha, chì deve rapprisintà a generosità.
In u centru tailandese Mahachaat (a Gran Nascita) è in Isan Pha Law mintuatu, si tratta di un principe chì dà tuttu, un elefante biancu à un altru principe, i so ghjuvelli à un mendicante è più tardi ancu a so moglia è i so figlioli. Sta paràbula hè stata fatta cù u monacu cum'è attore, accumpagnatu da strumenti musicali è un publicu entusiasmu è simpaticu.
Ancu monache, mae chie chjamati, eranu una parte essenziale di a cumunità buddista. Eranu spessu rispettati quant'è i so culleghi maschili.
L'ispettori anu trovu queste pratiche repulsive, lax è anti-buddhiste. Ma i paisani l'anu vistu in modu diversu. Eranu intimamente cunnessi cù i monaci. Ci era una relazione horizontale, u monacu era unu cù i paisani. I paisani si curavanu di i monachi è i monachi si curavanu di i paisani. In quella situazione ùn ci era ancu una quistione di una autorità sopra à u monacu di u paese. Sta forma di Buddhismu hè guasi sparita. Stu pupulare Buddhismu di u paese hè statu rimpiazzatu da u Buddhismu statale di Bangkok.
A paura m'hà sbulicatu, u sudore m'hà sbulicatu
Dentru u Buddhismu di u paese, u thudong i monaci anu ghjucatu un rolu impurtante. Puderemu discrive i monaci Thudong cum'è monaci erranti. Hè derivatu da a parolla Pali dhuta 'rinuncia, lascià' è anga "statu di mente" è eranu una parte integrale è impurtante di u Buddhismu di u paese.
Fora di a ritirata di a pioggia di trè mesi, quandu anu insignatu in i tempii, andavanu attraversu i boschi allora vasti di u nordu è u nord-est di a Tailanda finu à i stati Shan (oghji Birmania) è Laos. U scopu era di furmà e so menti è di purificà e so menti per mezu di a meditazione. Cridianu chì tandu puderanu affruntà difficultà, paure, tentazioni è periculi cun tranquillità.
Una decina di monaci erranti anu lasciatu scritti in quale descrivanu e so sperienze è chì furniscenu ancu più infurmazioni nantu à u Buddhismu di u paese. I boschi eranu lochi periculosi. L'animali salvatichi cum'è tigri, elefanti, leopardi, orsi è serpenti abbundavanu sempre è i monachi li scontranu spessu. Questu hè ciò chì u monacu Chaup scrive nantu à un tali scontru (di solitu scrivevanu nantu à elli stessi in a terza persona, l'aghju da fà in prima persona):
"In u caminu davanti à mè stava un tigre di a taglia di un elefante. Quandu aghju vultatu in daretu, aghju vistu un altru tigre. Si avvicinavanu pianu pianu à mè è si fermavanu à pochi metri da mè. A paura m'hà sbulicatu, u sudore m'hà sbulicatu. Cù difficultà aghju cuncentratu a mo mente. Eru perfettamente fermu è cuminciaru à medità. mandu metta karona, amare-bontà, fora à tutti l'animali in a furesta. Dopu forse uni pochi d'ore mi sò svegliatu per truvà i tigri spariti. [fine di quadru]
E malatie cum'è a "febre di jungle" (probabilmente malaria) è a diarrea, ma ancu a fame è a sete eranu cumuni. I periculi interni eranu qualchì volta ugualmente minaccianti. Parechje sò stati superati da sentimenti di sulitudine. Qualchidunu hà descrittu cumu sò stati superati da a lussuria sessuale. U monacu Cha scrive:
Durante a mo limosina, una bella donna m'hà guardatu è hà arrangiatu u so sarong per pudè vede u so corpu nudu per un mumentu. Duranti u ghjornu è in i mo sogni, aghju imaginatu u so sessu per ghjorni è notti. Mi pigliò dece ghjorni di meditazione intensa prima di sbarazzà di quelli imagine.
Vagabondi e monaci lasci
In l'anni sessanta è settanta a maiò parte di e fureste eranu state tagliate, i monaci erranti eranu vechji à assai vechji è campavanu in permanenza in un tempiu. Dopu avè statu denunziatu prima cum'è vagabondi è monaci laxisti, i citadini anu scupertu subitu à sti monachi cum'è santi. U rè li visitò in Phrao (Chiang Mai) è in Sakon Nakhorn (Isan). Parechji scritti sò stati dedicati à elli, amuleti sò stati venduti per assai soldi è autobus carichi di credenti viaghjavanu à u Nordu è u Nordu-Est.
Un vechju monacu errante suspirò à quellu tempu:
« Ci guardanu cum’è una mansa di scimmie. Forse mi lanceranu una altra banana quandu aghju fame.
Un altru cummentatu annantu à questi visitatori:
"Ùn volenu micca veramente à sente u Dhamma, l'Insegnamentu. Vulenu guadagnà u meritu, ma ùn volenu rinunzià à i so vici è ùn dà nunda per quessa. Pensanu chì ponu cumprà u meritu cù soldi senza sforzu.
È Luang Pu Waen in Phrao hà ricusatu di benedire amuleti:
"L'amuleti sacri ùn valenu nunda. Solu u Dhamma, l'Insegnamentu, hè sacru. Pratica, basta.
Da u Buddhismu di u paese à u Buddhismu statale
I tailandesi sò assai fieri chì ùn sò mai stati culunizzati. Si deve esse nutatu chì alcuni descrizanu u periodu dopu à u 1850 è dopu à u 1950 cum'è semi-coloniale quandu prima i britannichi è poi l'Americani avianu una influenza assai grande in a pulitica tailandese.
Ma assai più impurtante hè l'osservazione chì gran parte di a Tailanda hà patitu culunizazione interna. Per quessa, vogliu dì chì un picculu gruppu di a maiò parte di l'amministratori realisti di Bangkok hà impostu a so vulintà è i so valori à a vasta periferia di u statu tailandese in via di sviluppu in una manera chì andava assai oltre a culunizazione di e putenze occidentali.
Sti zoni culunizzati eranu in u Nordu è u Nordeste. I servitori civili, è in a so vigilia suldati, pulizie è maestri, sò stati mandati à a periferia in u periodu 1900 à u 1960 è hà pigliatu i travaglii amministrativi da i nobili è i guvernanti lucali. Questu ùn hè micca accadutu cumplettamente senza l'uppusizione : una quantità di rivolte in u Nordu è in u Nordu-Est à l'iniziu di u XXmu seculu ne mostranu.
U listessu cosa hè accadutu cù u Buddhismu. Duranti stu periodu, i monaci di u paese sò stati rimpiazzati gradualmente da i monaci statali. Solu i monaci di Bangkok anu datu u dirittu di inizià altri monaci. A meditazione è thudong pratica hè stata scambiata per u studiu di e scritture buddiste Pali è u vinaia, a disciplina 227-regula di i monachi. U vinaya duvia esse recitatu ogni ghjornu in u tempiu è strettamente osservatu. L'esecuzione perfetta di e regule è i rituali hè stata sopra à a più alta lege, u Dhamma, chì significa cumpassione è mettaa karuna, amatori. Uni pochi righe da u vinaia:
'insignà micca più di sei parolle consecutive di u Dhamma à una donna "
'insegna un bhikkhuni (monaco femminile a tutti gli effetti) micca dopu à mezanotte
"Ùn ridete micca forte in i lochi populati"
"Ùn parlate micca cù a bocca piena"
"Ùn toccu micca una donna"
"Ùn insegni micca u Dhamma à nimu chì hè in piedi, pusatu o sdraiatu, chì porta un turbante o in un veiculu (eccettu in casu di malatia)
I monaci di u paese è thudong i monachi ùn eranu spessu micca familiarizati cù tutte queste regule o ùn anu micca bisognu di applicà.
In u 1941, u famosu hè statu interrugatu thudong Monk Man hè d'accordu annantu à questu in u tempiu Boromniwat in Bangkok:
'Aghju intesu chì seguite solu una regula è micca i 227 precetti. Hè vera ? - dumandò un monacu
"Iè, seguitu una sola regula è questu hè u sensu cumunu", rispose Man.
"E e 227 linee?"
"Guardate a mo mente per ùn pensà, parlà è agisce in violazione di ciò chì u Buddha ci insegna. Ùn importa micca chì a disciplina hè custituita da 227 regule o più. Mindfulness mi impedisce di rompe e regule. Ognunu hà u dirittu à l'opinione chì peccatu contr'à i 227 precetti.
Un altru thudong Monacu, Bua, descrive una cerimonia:
I monaci thudong eranu goffi. Anu tenutu u filu sacru in a manu sbagliata è i fan di cerimoniu vultò u modu sbagliatu à l'audienza. U publicu è l'altri monachi eranu vergognati, ma chì ùn hà micca disturbatu i monaci thudong. Restanu equanimi.
Quì, dunque, vedemu u grande cuntrattu cù u Buddhismu statale, chì enfatizeghja sopratuttu nantu à a perfetta osservanza di e regule solu.
U Buddhismu di u Statu hà affirmatu continuamente u statutu più grande di i monachi nantu à i laici. I monachi ùn anu più derivati stu statutu da u cunsensu è a cooperazione cù i so cumpagnari, ma da l'esami Pali è da i tituli è l'onore attribuiti da Bangkok. Una ghjerarchia stretta hè statu introduttu, tutte l'autorità vinìanu da u Cunsigliu Sangha di Bangkok, un cunsigliu cumpostu da vechji à vechji omi numinati da u statu. U statu è u monachisimu si sò intimamente intrecciati. I monaci sò stati messi nantu à un pedestal intoccabile è staccati da i fideli. A forma hè diventata più impurtante chè u cuntenutu.
Questa hè a pratica buddista chì vedemu avà, chjamata erroneamente u Buddhismu tradiziunale, è hè in forte cuntrastu cù u Buddhismu di u paese.
Fonte principale: Kamala Tiyavanich, Ricordi di furesta. I monaci erranti in a Tailanda di u XXu seculu, Libri di i vermi da seta, 1997
- Missaghju rinviatu -
Grazie Tino per stu riassuntu interessante è divertente di u Buddhismu in Tailanda. In a nostra storia europea, ancu, a fede hè stata spessu (mis) utilizata da quelli in u putere. È l'USA, u statu 100% seculare di u principiu, ùn pò più esse chjamatu cusì. Affari eccitanti.
Questa cuntribuzione hè a testa è e spalle sopra u restu! Pensu pruvucante nantu à u rolu di u Buddhismu in Tailanda. Ancu se u Buddhismu ùn cunnosci micca Roma, Bangkok faci un ghjocu di putere simili. A religione cum'è strumentu per manipulà u pensamentu è a cultura più in generale in i territorii annessi.
L'usu di a religione da quelli in u putere hè sempre statu un strumentu in a storia umana per cuntrullà una pupulazione.
Questu hè applicà micca solu à e coppie maritate occupate o annesse, ma di sicuru ancu à u so territoriu.
A cosa fastidiosa hè chì a maiò parte di e religioni sò furmati intornu à una struttura di putenza in forma di piramide.
Cù tutte e so cunsequenze.
Più rispettu per u Buddhismu di u paese !
Quì è culà si scontra qualchì volta un monacu chì adopta una attitudine indipendente.
Chì ùn hè micca assai guidatu da a Sangha.
Mi colpisce chì questi monaci spessu anu una influenza maiò nantu à cumu si facenu e cose in un tempiu.
È ancu spessu hà un gruppu di persone intornu à elli chì sò chjaramente micca pruvatu da i tempii di grande cità.
rinfrescante!
Ùn sò micca "monachi di furesta", ma avvicinavanu capiscenu.
Ogni tantu vi vede un monacu "camminendu" in l'Isan.
Questu pò ancu esse unu di i mutivi di l'interessu diminuitu in u Buddhismu in Tailanda. Sicondu un articulu in De Telegraaf (micca sempre affidabile) a ghjente hà ancu cuminciatu à impurtà monaci da Myanmar. Mi pare un prublema di lingua. L'anzianu cuntattu direttu è intensivu cù i paisani cum'è descrittu sopra, sì ancu l'attività di i monaci ùn hè più. Hè curiosu chì u Telegraaf hà ancu indicatu questu com'è una causa pussibule. U ghjurnale : prima i monaci eranu attivi in ogni tipu di lochi.
L'educazione, per esempiu.
Avà: un Buddhismu statale sterile cù protokolli stretti chì ùn ponu micca deviatu.
L'anarchia di u paese hè stata rimpiazzata da una ghjerarchia stretta. I tempii quì in l'Olanda certamente ùn si devianu micca.
Viva l'anarchia di u paese ! Sbarazzarsi di tutte queste regule! Chì i monachi decidenu per elli stessi ciò chì facenu in a cumunità tailandese. Camminendu è parlendu à tutti ancu à e prostitute cum'è u Buddha. Altrimenti, a Sangha, u monachisimu, è forse u Buddhismu, hè cundannatu.
Quandu u rituale supplante l'essenza di l'insignamenti, hè pocu più cà u pensamentu è l'attu magicu. Chì hè più impurtante: a manu dritta di u filu sacru o u Dhamma ? Mi pare assai rassicurante di leghje quì chì i monaci thudong anu ancu fattu un sbagliu cù i rituali quì è quì. Eiu stessu spessu mi sentu assai goffo in queste cerimonie. Grazie à questu articulu, sò chì ùn deve micca esse un ostaculu. Ùn hè micca l'hocus pocus chì hè impurtante, ma a mo attitudine è l'azzioni devenu esse in cunfurmità cù u Dhamma. È questu hè precisamente ciò chì mancanu tutti quelli adepti cerimoniali. Per elli: Un amuleto magicu porta prosperità materiale. Una donazione à u tempiu aumenterà u fatturatu di u ristorante tailandese in l'Olanda (o Bangkok)! Questa interpretazione di a religione hè sfurtunatamenti guidata in i circoli tailandesi, ancu quì in l'Olanda.
Grazie, vale a pena leghje!
Grazie Tino,
Credu chì ogni religione chì ùn prumove micca l'ugualità di l'omi è di e donne (Ying Yang) hè cundannatu à miss u scopu, l'incarnazione di a cuscenza cristiana. È leghje Buddha, Krishna cum'è equivalente.
Wilhelm Reich hà publicatu un libru inseme à Carl G. Jung, prima in lingua tedesca, dopu stu libru hè statu traduttu in inglese. U titulu inglese hè : "The Golden Flower".
Sinceramente,
Leo
Leo, assolutamente ragione. U Buddha, un pocu esitante è dopu assai incitamenti da a so matrigna, hà ancu urdinatu e donne cum'è monaci à pienu statu, unichi per u tempu. In India finu à u 1000 dC. ci eranu templi di donna fiorente, è sempre in Cina è Corea. Sfurtunatamente, hè stata persa in Tailanda.
Ying Yang hè una cosa naturali è una necessità.
Forse intendi "U sicretu di u fiore d'oru"? Questu hè un travagliu cinese induve Carl G. Jung hà scrittu una prefazione à a traduzzione.
U Buddhismu di u paese cù i monachi di u boscu era vicinu à a ghjente, parte di a sucetà lucale ancu s'ellu ùn era micca esattamente secondu u libru di u cunsigliu di Sangha. Cum'è s'ellu importa chì e persone quì è quì abbraccianu più "pagani" - per dì cusì - custumi cum'è l'animismu è u brahmanisimu cà ciò chì hè currettu sicondu quelli monaci alti Sangha (chì pò ancu esse sustinutu cum'è un "puru Buddhismu" hè u so scopu). ). Dammi un monacu di furesta sopra à un monacu capu nobile. U libru 'Recollections Forest' vale veramente a pena di leghje ! Ben scrittu è assai utile per cunnosce megliu a sucetà.