A regione è e so sfere di influenza in u 1750, prima di a nazione muderna hè ghjunta

Cumu a Tailanda d'oghje hà pigliatu a so forma è identità? Determinà quale è ciò chì hè esattamente o ùn appartene micca à un paese ùn hè micca qualcosa chì hè accadutu. Tailanda, antica Siam, ùn hè micca solu ghjunta. Meno di dui centu anni fà era una regione di regni senza cunfini veri ma cù sfere di influenza (sovrapponi). Videmu cumu hè natu u geo-corpu mudernu di Tailanda.

Una ghjerarchia di stati vassalli "indipendenti". 

Nanzu, l'Asia Sudueste era un patchwork di chiefdoms (un sistema in quale parechje cumunità sò guidati da un capu) è regni. In questa sucità pre-muderna, e relazioni pulitiche eranu gerarchiche. Un regnu avia u putere nantu à una quantità di guvernanti lucali più chjuchi di i paesi vicini. In ogni casu, stu regnu era à u turnu sottumessu à un signore superiore. Questa piramide à livellu cuntinuò finu à u regnu più putente in a zona. In corta, un sistema di stati vassali.

Intuitivamente, sti stati (città) eranu visti cum'è regni separati, ancu chjamati muang (เมือง) in tailandese. Ancu s'ellu operava in una reta gerarchica, u rè di u statu vassali si vede cum'è un regnu indipendente di u so propiu imperu. U regnu più altu ùn hà micca interferitu cù i guvernanti sottu à ellu. Ogni statu avia a so propria ghjuridizione, tassi, esercitu è ​​sistema legale. Allora eranu più o menu indipindenti. Ma quand'ellu hè vinutu, u statu duvia sottumette à u regnu più altu. Il pouvait intervenir lorsqu'il le jugeait nécessaire.

Sti rilazioni di putere ùn sò micca stati fissi: se e circustanze cambiavanu, a pusizione di i regni in stu sistema puderia ancu cambià. E relazioni di putere puderanu sempre cambià. L'incertezze in i rilazioni gerarchiche puderanu esse risolte in modu assai cuncrettu : a guerra. In tempu di guerra, e cità di u fronte eranu i primi vittimi. Sò stati custretti à furnisce l'alimentariu è a ghjente, o altrimenti sò stati saccheggiati, distrutti è spopulati. Calchì volta massi interi di ghjente sò stati pigliati cum'è spoils di guerra.

stati affluenti

U vassalli duvia dunque mette a manu, truppe, merchenzie, soldi o altri beni dispunibuli à u signore nantu à dumanda - induve necessariu. In ritornu, u signore avia da furnisce a prutezzione. Per esempiu, Bangkok hà avutu a prutezzione di i so stati vassalli contru Birmania è Vietnam.

Un statu vassal avia parechje obligazioni, u più impurtante di quale era u rituali di sottumissione è u ghjuramentu di fideltà. Ogni (pochi) anni, un statu vassali mandava rigali à u regnu più altu per rinnuvà i ligami. I soldi è i valori sò sempre parti di questu, ma u più impurtante era di mandà l'arburi cù foglie d'argentu o d'oru. Cunnisciuta in tailandese cum'è "tônmáai-ngeun tônmáai-thong" (ต้นไม้เงินต้นไม้ทอง) è in malese cum'è "bunga mas". In cambiu, u signore hà mandatu rigali di più valore à u so statu vassal.

Diversi stati sottu Siam eranu in debitu à u rè di Siam. Siam, à u turnu, era in debitu à a Cina. Paradossalmente, questu hè interpretatu da a maiò parte di i studiosi tailandesi cum'è una strategia intelligente per fà un prufittu è micca cum'è un signu di sottumissione. Questu hè chì l'imperatore cinese hà sempre mandatu più merchenzie à Siam chì Siam hà datu à l'imperatore. Tuttavia, quella stessa pratica trà Siam è i stati sughjetti hè interpretata cum'è sottumissione, ancu s'è i guvernanti di quelli stati puderanu ragiunà ancu chì era solu un attu simbolicu di amicizia versu Siam è nunda di più.

Una mappa francese di Siam in u 1869, à nordu di a linea rossa di i stati vassali

Più di un signore 

I stati vassalli spessu avianu più di un signore. Questa era una malidizzione è una benedizzione, chì furnisce una certa misura di prutezzione contru l'oppressione da l'altru (s) signore (s), ma ancu obligazioni obliganti. Era una strategia per sopravvive è per stà più o menu indipindenti.

I regni cum'è Lanna, Luang Phrabang è VienTiane eranu sempre sottu à parechji signori à u stessu tempu. Allora si parlava di sovrapposizione in i circles di putere di Birmania, Siam è Vietnam. Deux suzerains parlaient de sǒng fàai-fáa (สองฝ่ายฟ้า) et trois suzerains parlaient de sǎam fàai-fáa (สามฝ่ายาฟ).

Ma ancu i regni più grande puderanu avè più di un signore. Per esempiu, Cambogia era una volta un imperu putente, ma da u 14de seculu avia persu assai influenza è era diventatu un statu vassal di Ayutthaya (Siam). Da u 17de seculu Vietnam hà crisciutu in u putere è anu ancu dumandatu sottumissione da Cambogia. Catturatu trà sti dui attori putenti, Cambogia ùn avia altra scelta chè di sottumette à i siamesi è vietnamiti. Siam è Vietnam anu cunsideratu Cambogia cum'è u so vassellu, mentri u rè di Cambogia si vede sempre cum'è indipindenti.

L'emergenza di e fruntiere in u 19de seculu

Finu à a mità di 19de seculu, i cunfini esatti è a regula esclusiva eranu qualcosa chì a regione ùn era micca familiarizata. Quandu i britannichi in u principiu di u 19de seculu vulia cartografia a regione, vulianu ancu determinà a fruntiera cù Siam. A causa di u sistema di sferii di influenza, a reazione di l'autorità siamesi era chì ùn ci era micca una vera fruntiera trà Siam è Birmania. Ci era parechje chilometri di fureste è muntagne chì ùn appartenevanu veramente à nimu. Quandu i britannichi dumandanu à stabilisce una fruntiera esatta, a risposta siamese era chì i britannichi duveranu fà cusì è cunsultà a pupulazione lucale per più infurmazione. Dopu tuttu, i britannichi eranu amici è cusì Bangkok hà avutu ogni cunfidenza chì i britannichi agiscenu ghjustu è ghjustu in a determinazione di a fruntiera. I cunfini sò stati stabiliti in scrittura è in u 1834 i britannichi è siamesi firmavanu un accordu nantu à questu. Ùn si parlava ancu di marcà fisicamente e fruntiere, malgradu e richieste ripetute di l'inglesi. Da u 1847, i britannichi cuminciaru à cartografi è misurà u paisaghju in dettagliu è cusì marcate cunfini chjaru.

Determinà esattamente ciò chì appartene à quale irritava u siamese, delimità in questu modu era vistu più cum'è un passu versu l'ostilità. Dopu tuttu, perchè un bonu amicu insistia à stabilisce un limitu duru? Inoltre, a pupulazione era abituata à spustà liberamente, per esempiu per visità i parenti di l'altra parte di a fruntiera. In l'Asia sudorientale tradiziunale, un sughjettu era principalmente ligatu à un maestru piuttostu chè à un statu. E persone chì stavanu in una certa zona ùn anu micca necessariamente appartene à u stessu regnu. I siamesi sò stati assai sorpresi chì l'inglesi anu realizatu inspezioni regulare di a fruntiera. Prima di l'acquisizione britannica, i dirigenti lucali stavanu di solitu in e so cità è solu quandu l'oppurtunità si prisentanu, anu saccheghjatu i paesi birmani è rapitu a pupulazione cun elli.

Trasferimentu di u territoriu siamese in u 1909

Siam mette permanentemente nantu à a mappa

Finu à a mità di 19e seculu, Siam ùn era nunda cum'è a so forma attuale. Nantu à e carte, cumpresu da i siamesi stessi, Siam corse finu à quì sopra Phichai, Phitsanulok, Sukothai, o ancu Kamphaengphet. In u livante, a Tailanda era cunfinata da una cresta di muntagna, daretu à quale si trovanu Laos (altipiano Koraat), è Cambogia. I zoni di Laos, Malasia è Cambogia sò stati sottumessi à un regnu cumuni è variatu. Allora Siam occupava, per dì, u bacinu di u fiumu Chao Phraya. À l'ochji di i Siamese stessi, i zoni Lan Na, Lao è Cambogiani ùn eranu micca parte di Siam. Ùn era finu à u 1866, quandu i Francesi ghjunghjinu è cartografanu e zone longu u Mekhong, chì u rè Mongkut (Rama IV) hà capitu chì Siam avia da fà u listessu.

Cusì era da a seconda mità di u 19de seculu chì l'elite siamese s'inquiettò di quale pussede terre chì i generazioni precedenti ùn avianu micca curatu è anu ancu cedutu. A questione di a sovranità hà cambiatu l'influenza (centri di putere) da e cità à quale un pezzu di terra particulare cuntrullava veramente. Da tandu hè diventatu impurtante per assicurà ogni pezzu di terra. L'attitudine di Siam à i britannichi era una mistura di timore, rispettu, timore è desideriu d'amicizia attraversu un tipu d'allianza. Questu in cuntrastu cù l'attitudine versu i Francesi, chì era piuttostu ostile. Questu hà principiatu cù u primu scontru trà i Francesi è i Siamesi in u 1888. E tensioni sò culminate in u 1893, cù a "diplomazia cannoniera" francese è a Prima Guerra Franco-Siamese.

In ogni locu, e truppe anu da assicurà è mantene una zona. L'iniziu di a cartografica è di a topografia à grande scala - per determinà e fruntiere - avia principiatu sottu u rè Chulalongkorn (Rama V). Micca solu per u so interessu in a geugrafia muderna, ma ancu per una materia di suvranità esclusiva. Sò i trattati è e carte stabilite in u periodu 1893 è 1907 trà i siamesi, francesi è inglesi chì cambianu decisivamente a forma finale di Siam. Cù a cartografia muderna ùn ci era locu per i picculi chiefdoms.

Siam ùn hè micca un agnellu pateticu ma un lupu più chjucu 

Siam ùn era micca una vittima impotente di a culunizazione, i dirigenti siamesi eranu assai familiarizati cù u vassalli è da a mità di u 19.de seculu cù a visione europea di a geografia pulitica. Siam sapia chì i stati vassalli ùn appartenenu micca veramente à Siam è chì anu da esse annessi. In particulare in u periodu 1880-1900 ci hè stata una lotta trà i siamesi, i britannichi è i francesi per rivendicà zoni solu per elli. In particulare in u bacinu di u Mekong (Laos). Questu hà creatu cunfini più duri, senza sovrapposizione o spazii neutri è arregistrati nantu à a mappa. Ancu s'ellu ... ancu oghje, tratti interi di a fruntiera ùn sò micca stati determinati esattamente!

Hè statu un prucessu graduali per portà i lochi è i guvernanti lucali sottu à l'autorità di Bangkok cù e truppe (militari) di spedizione, è di incorpore in un sistema burocraticu mudernu di centralizazione. U ritmu, u metudu, etc. hà cambiatu per regione, ma u scopu finale era u listessu: u cuntrollu di i rivenuti, i tassi, u bilanciu, l'educazione, u sistema ghjuridicu è altri affari amministrativi da Bangkok attraversu appuntamenti. A maiò parte di i nominati eranu fratelli di u rè o cunfidenti stretti. Avianu da piglià a supervisione da u regnu lucale o piglià u cuntrollu tutale. Stu novu sistema era largamente simili à i regimi in i stati culuniali. I guvernatori tailandesi anu truvatu u so modu di guvernu assai simili à l'europeu è assai sviluppatu (civilizatu). Hè per quessa chì si parla ancu di u prucessu di « culunizazione interna ».

Un "noi" è "elli" selettivi

Quandu in u 1887 Luang Prabang hè cascatu in preda à i looters (u lucale Lai è Chinese Ho), sò i Francesi chì purtonu u rè di Luang Prabang in salvezza. Un annu dopu, i Siamesi assicurò Luang Prabang di novu, ma u rè Chulalongkorn era preoccupatu chì i Laotiani sceglienu i Francesi nantu à i Siamesi. Hè nata cusì a strategia di dipintà i Francesi cum'è u stranieru, u forasteru, è di mette in risaltu chì u siamese è u lao era di a listessa discendenza. Eppuru, per i Lao, Lai, Theang, etc., i Siamesi eranu quant'è "elli" cum'è i Francesi è micca parti di "noi".

Questa maghjina selettiva di "noi" è "elli" hè ghjunta in u principiu di a Siconda Guerra Munniali, quandu u guvernu tailandese hà publicatu una mappa chì mostra e perdite di u gloriosu imperu siamese. Questu hà dimustratu cumu i Francesi in particulare avianu cunsumatu grandi parti di Siam. Questu hà avutu duie cunsequenze : hà dimustratu qualcosa chì ùn era mai esistitu cum'è tali è hà trasfurmatu u dulore in qualcosa di concreto, misurabile è chjaru. Sta mappa pò ancu esse truvata oghje in parechji atlasi è libri di testu.

Cela correspond à l'image historique sélective que les Thaïlandais vivaient autrefois en Chine et furent obligés par une menace étrangère de se déplacer vers le sud, où ils espéraient trouver la « Terre d'or » promise (สุวรรณภูมิ, Sòewannáphoem), déjà largement occupée par les Khmers. È chì, malgradu l'adversità è a dominanza straniera, i tailandesi anu sempre avutu una indipendenza è libertà in elli. Luttanu per a so propria terra è cusì hè natu u regnu Sukhothai. Per centinaie d'anni, i tailandesi sò stati minacciati da e putenzi stranieri, in particulare i birmani. I rè eroici tailandesi anu sempre aiutatu u trionfu tailandese à restaurà u so paese. Ogni volta ancu megliu cà prima. Malgradu i minacce stranieri, Siam hà prusperu. I birmani, u tailandese hà dettu, eranu l'altri, aggressivi, espansivi è guerrieri. I Khmer eranu piuttostu codardi ma opportunisti, attaccà i tailandesi in i tempi di prublemi. E caratteristiche di u tailandese eranu l'imaghjini speculari di questu: Populu pacificu, micca aggressivu, valente è amante di a libertà. Cum'è l'innu naziunale ci dice avà. Crià una maghjina di "l'altru" hè necessariu per legittimà u cuntrollu puliticu è suciale di i rivali. U tailandese, essendu tailandese è tailandese (ความเป็นไทย, venia pen Thai) significa tuttu ciò chì hè bonu, in cuntrastu cù l'altru, i stranieri.

Samengevat

In l'ultimi decennii di u 19de seculu u patchwork di regni hè ghjuntu à a fine, solu Siam è i so grandi vicini sò stati, cartografati pulitamente. È da u principiu di u 20st seculu, l'abitanti anu dettu chì appartenemu à u populu tailandese più fieru è micca.

Infine, una nota persunale: perchè Siam / Tailanda ùn hè mai diventata una culunia? Per i partiti implicati, un Siam neutrali è indipindenti avia solu più vantaghji.

Risorse è più:

10 risposte à "Siam mappatu - l'urighjini di e fruntiere è u fieru statu nazione"

  1. Rob V. dice su

    Finu à questu ghjornu pudemu leghje a quantità di zona Siam avia da "rinunzià" è u suggerimentu incorrectu chì u paese era una volta assai più grande prughjettendu u statu-nazione mudernu induve u Siamese avia influenza. I territorii siamesi "perduti" nantu à una mappa, vede:
    https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Siamese_territorial_concessions_(1867-1909)_with_flags.gif

  2. Erik dice su

    Rob V, grazie per un'altra cuntribuzione interessante.

  3. Ruud NK dice su

    Rob V, grazie per questu articulu. Ma una cosa ùn capiscu micca bè. Hè sta frase in a vostra storia.
    Per esempiu, Bangkok hà avutu a prutezzione di i so stati vassalli contru Birmania è Vietnam. Ùn deve esse micca Ayuttaya, a capitale allora ?

    • Rob V. dice su

      Caru Ruud, site benvenutu, ma saria bellu se più di 3-4 lettori apprezzanu i pezzi (è spergu chì amparà qualcosa da elli). Ayyuthaya hà avutu ancu piglià in contu i regni vicini, ma quì in questu pezzu mi fucalizza nantu à u periodu 1800-1900, cù l'ultimi decennii in particulare. Ayutthaya cascò in u 1767, l'elite si trasfirìu / fughjenu in Bangkok (Baan Kok, chjamatu dopu à un tipu di pianta d'alivu), è uni pochi d'anni dopu u rè si trasfirìu à traversu u fiume è hà custruitu u palazzu chì avemu sempre vistu oghje. Allora in u 19u seculu si parla di Siam/Bangkok.

      • Ruud NK dice su

        Grazie Rob. Di sicuru, Bangkok avia troppu focu annantu à a mappa accumpagnata.

    • Alex Ouddeep dice su

      Hè solu ciò chì chjamate sì: Bangkok hà prutettu i so stati vassalli contr'à Birmania è Vietnam. Bankok si difende à traversu i so stati vassalli. L'elite lucale pò avè preferitu Bangkok, ma a pupulazione lucale ùn hà micca sempre vistu a so impurtanza quì.

      • Alex Ouddeep dice su

        Pudete ancu parlà di stati buffer.

  4. Jahris dice su

    Grazie Rob V per stu bellu articulu. Eru cuscente di l'esistenza di i primi regni tailandesi è di e lotte dopu cù l'inglesi è i francesi in a regione. Ma ùn avia micca lettu di sti sfondi prima. Moltu interessante!

  5. Kevin Oil dice su

    Pezza informativa, grazie.
    È i vechji carte sò sempre benvenuti!

  6. Cornelis dice su

    Bella cuntribuzione, Rob, è leghje cun grande interessu. In u passatu si trova u presente 'pare appiicà una volta di più!


Lascia un cumentu

Thailandblog.nl usa cookies

U nostru situ web funziona megliu grazia à i cookies. In questu modu pudemu ricurdà e vostre paràmetri, fate un'offerta persunale è ci aiutanu à migliurà a qualità di u situ web. Read more

Iè, vogliu un bonu situ web