Di sicuru, ùn aghju micca bisognu di dì chì u risu hè impurtante per ogni tailandese. Oghje, a maiò parte di u travagliu in i campi di risu hè fattu da a machina, ma quì è quì, soprattuttu cun noi in Isaan, hè sempre fattu, cum'è in i tempi passati, cù un rispettu prufondu, quasi religiosu, per a terra è i so prudutti. È chì in sè stessu ùn hè micca cusì stranu.

In u passatu, e persone chì dependevanu di i culturi cum'è a so principale fonte di sustenimentu avianu cunniscenze è sperienza di e piante. Sapianu chì tipu di terra era adattatu per quale tipu di culturi, ciò chì deve esse fattu quandu si pianta per ottene boni risultati, chì fà per fertilizà a terra. Ma ancu s'ellu avianu cunniscenze è sperienza in queste materie, è eranu diligenti quant'elli puderanu esse, a ghjente di i tempi antichi era impotente in a faccia di u clima è di i nemichi naturali. Nunda era più disastruosa chì a fallimentu di i culturi. È cusì si sentenu obligati à fà sacrifici cerimoniali à i spiriti di a terra è di i dii. I rituali guidanu ogni passu di u prucessu agriculu finu à chì i so culturi sò stati cugliati è riposti, prima chì i so cura sò finiti.

In uni pochi occasioni aghju avutu l'uppurtunità di sperienze cerimonii è rituali chì implicavanu l'aratu un novu campu di paddy. Un avvenimentu solenni chì vi porta à un tempu quandu ogni passu di u cultivo di risu, da a piantazione à a cugliera è a vendita di u risu, esige supplicazioni è - per ùn dì micca - sacrifici à a dea di risu è altri spiriti di a terra.

In mente, aratu un novu campu di risu ùn hè micca un folklore per i residenti di Isaan, ma una seria amara. Questa era una volta u casu in tutta a Tailanda è un ecu di questu si pò ancu truvà oghje in a chjamata Cerimonia Reale di Aratura chì si svolge ogni annu sottu a tutela reale è secondu usi è tradizioni antichi. In Tailanda, sicondu a legenda, a ceremonia di aratu data di u Regnu Sukhothai (1238-1438). Sicondu Quaritch Wales, un anzianu cunsiglieru di i rè Rama VI è Rama VII (1924-1928), è autore di u libru "Cerimonie statali siamesi", u tailandese hà aduttatu a ceremonia di aratura interamente da i Khmer dopu chì Sukhothai si trasfirìu in u mità di u paese. XIII seculu da l'Imperu Khmer. Una tiuria chì pò esse valida perchè cù i Khmer, i rè cum'è dii in a terra eranu ancu rispunsevuli di a fertilità.

Cerimonia reale di aratura in Bangkok (topten22photo / Shutterstock.com)

U nome da quale sta cerimonia hè cunnisciuta hè Raek Na Khwan (แรกนาขวัญ), chì significa literalmente "iniziu auspicious di a stagione di risu". A cerimonia reale hè chjamata Phra Ratcha Phithi Charot Phra Nangkhan Raek Na Khwan (พระราชพิธีจรดพระนังคนังคนังคัลััลััั ), chì significa literalmente a "ceremonia reale di aratura chì marca l'iniziu auspicious di a stagione di risu". Questa cerimonia Raek Na Khwan hè di origine Hindu-Brahaman. Di sicuru, a Tailanda ùn saria micca a Tailanda s'ellu ùn hà micca avutu ancu una contraparte cerimoniale buddista chjamata Phuetcha Mongkhon (พืชมงคล), chì literalmente significa "prosperità per a piantazione". A cerimonia reale hè chjamata Phra Ratcha Phithi Phuetcha Mongkhon (พระราชพิธีพืชมงคล). Era Ram IV o u rè Mongkut chì combinava sia e cerimonie buddiste sia indù in una sola cerimonia reale chì hà guadagnatu l'appellativa risonante di Phra Ratcha Phithi Phuetcha Mongkhon Charot Phra Nangkhan Raek Na Khwan (พระราชะราชพมิิชพชิชพชช ล จรดพระนังคัลแรกนาขวัญ). Dapoi u so regnu, hè statu realizatu annu in Bangkok à l'iniziu di a stagione di risu. A parte buddista hè prima realizata in u Grand Palace è seguita da a parte Hindu in Sanam Luang, l'immensa piazza vicinu à u Palazzu.

Tanti in Cambogia - induve a ceremonia si svolge ancu annu - è in Tailanda, a ceremonia hè di solitu presiduta da u monarca o un diputatu numinatu da ellu. A volte, u rè stessu hà participatu fisicamente à a ceremonia è hà guidatu l'aratu daretu à i boi.

Oghje, u ghjornu di a ceremonia in a Cità di l'Anghjuli hè chjamatu Phuetcha Mongkhon Day (วันพืชมงคลWan Phuetcha Mongkhon). Hè ancu una festa ufficiale dapoi u 1957. U risu chì hè seminatu ritualmente vene da i terreni di a Chitralada Royal Villa, casa di u tardu rè Bhumibol Adulyadej. Dopu à a ceremonia, assai di l'espettatori chjappà u campu per cullà a sumente, chì si crede chì porta bona furtuna è prosperità.

Ma torna à l'ambiente un pocu più modestu chì hè a campagna di Isaan. Più specificamente à a mo pruvincia di Buriram, chì, cum'è a pruvincia vicina di Surin, hè largamente cunnisciuta cum'è unu di i lochi induve a megliu qualità di risu di jasmine hè cultivatu. Spessu settimane prima chì l'aratu sparisci in a terra rossa, un monacu hè generalmente cunsultatu chì determina u ghjornu è l'ora per l'aratu. Una volta fissatu stu mumentu guasi sacru, u pruprietariu di a tarra custruisci un santuariu -prumpuraniu- à u spiritu guardianu di u campu, in un locu vicinu à u campu chì hè statu designatu u locu di u primu aratu. Stu santuariu, cum'è dettu, hè tempuranee. Adupranu sei pali di bambù, piantati finu à u livellu di l'ochju cum'è pilastri, cù traverse chì sò attaccati cù i viticci robusti di e piante rampicanti. U santuariu assume invariabilmente a forma di una piattaforma rettangulare alta di una dimensione micca troppu grande, solu abbastanza grande per pusà l'uggetti necessarii per u cultu è i sacrifici. U pianu di u santuariu hè fattu di strisce, spessu di bambù appiattitu.

Se ùn ci hè micca un bambù utilizzabile, pò ancu esse usatu altri tipi di legnu. U casu duvia esse abbastanza robusta è stabile per fà i primi sacrifici. U listessu vale ancu per l'offerte; ciò chì hè dispunibule per i paisani spessu poveri pò esse sacrificatu. Tuttavia, ci deve esse sempre una offerta di risu; questu ùn pò micca è ùn deve esse mancatu. È ùn hè micca solu u risu chì hè offertu. Deve esse sempre i primi scoops di risu da a pignatta di coccia. Per esempiu, s'ellu si offre u risu da u fondu di a pignatta, l'offerta perde tuttu u valore ...

Queste offerte sò tradizionalmente disposti in una cesta di vimini flat, o almenu nantu à foglie di banana. I recipienti in quale l'offerte sò guardati sò ancu cesti piani o foglie di banana. Stu custumu prubabilmente vene da l'India, induve certi gruppi di indiani di alta casta piace à manghjà u risu di foglia di banana, cunsiderà più pulita è più pura di l'altri cuntenituri, chì pò esse contaminati da l'usu di l'altri. L'usu di una nave chì hè digià stata utilizata da una persona di classa bassa hè cunsiderata cum'è un peccatu, a macchia dopu à a persona chì usa u bastimentu; ùn importa quantu pulita si lava u vasu, a macchia ùn hè micca eliminata, secondu a credenza. I foglie di banana sò megliu, puliti è convenienti. Dopu l'usu, ponu esse ghjittati.

Tradizionalmente, fiori, bastoncini d'incensu è candele sò usati per u cultu. Duranti u cultu è l'offerte, u risu di l'agricultore dà un brevi discorsu chì dumanda chì a so splutazioni sia fruttu di quellu annu, chì u risu pruducia grana fina, è chì ùn ci saria micca periculi cum'è muzzicà i granchi o serpenti velenosi. Quandu u cultu è u sacrifiziu sò finiti, l'aratu principia à l'ora predeterminata.

Ma questu aratu hè ancu cerimoniale. U travagliu di u primu aratu dura circa una ora; Dopu tuttu, u veru aratu di tuttu u campu di risu hè per u ghjornu dopu. A direzzione di l'aratu hè ancu determinata da i monachi è un massimu di trè volte sò fatti nantu à u campu per esse aratu. Questu prubabilmente succede perchè trè hè un numeru chì hè cunsideratu magicu. Aghju ancu dettu chì in certi lochi antichi manuali manuscritti sò usati chì determinanu u ghjornu in quale l'aratu pò principià secondu l'età di l'agricultore; s'ellu hè natu in l'annu di u Rat, per esempiu, principia à aratu dumenica, è s'ellu hè natu in l'annu di u Boe, allora u mercuri hè u ghjornu per cumincià.

Dopu à st'ora simbolica di aratura tutti si ne vanu in casa. Lascianu u santuariu di u spiritu di a terra cum'è era; Ci sarà una piccula ceremonia dopu cù l'offerte accumpagnate quandu cumincianu à trasplantà u risu. Aghju vistu in uni pochi di lochi cumu si leganu quattru bandieri triangulari, di solitu fatti di cuttuni bianchi o di linu, à stacchi è mette nantu à unu di i cantoni nordu di i so campi. Li ponenu in un rectangulu è poi si ghjinochjenu per indirizzà direttamente à a Dea di u Rice, a Dea di a Terra è u spiritu di u locu cù a dumanda chì i criaturi dannosi, cum'è l'afidi è i granchi, ùn dannu micca u risu chì anu da suminà.

1 pensamentu nantu à "Rituali intornu à u primu aratu di un campu di risu"

  1. Tino Kuis dice su

    A Dea Rice hè più forte è più impurtante chè u Buddha.

    https://www.thailandblog.nl/cultuur/strijd-boeddha-en-rijstgodin/


Lascia un cumentu

Thailandblog.nl usa cookies

U nostru situ web funziona megliu grazia à i cookies. In questu modu pudemu ricurdà e vostre paràmetri, fate un'offerta persunale è ci aiutanu à migliurà a qualità di u situ web. Read more

Iè, vogliu un bonu situ web