A prima visita di una delegazione siamese in Europa
Lung Jan hà digià datu una bella descrizzione di i viaghjatori europei in u Sudeste Asiaticu. Ma chì hè di i Siamesi chì viaghjanu in Europa ? A prima volta chì l'ambasciatori siamesi ghjunsenu in Europa era per una visita à a Republica di i Sette Paesi Bassi Uniti in u 1608.
Lasciami dicu cumu hè andatu quì sottu.
Ciò chì precede
L'imbasciatori siamesi eranu emissari di u regnu di Ayutthaya (1345-1767). Chì ùn era micca una nazione di grandi cummercianti o marinari cù altre nazioni. Un puntu culminante ogni pochi anni era l'impurtante viaghju di l'inviati in Cina per prisentà rigali à l'imperatore quì in segnu di fideltà à l'imperu. Di sicuru, ci era assai cumerciu cù Ayutthaya, ma hè statu cunduciutu da i populi asiatichi altru ch'è i siamesi: persiani, indiani, cinesi è giapponese. Era impurtante per i siamesi di mantene boni rapporti cù sti populi.
Intornu à u 1500, a prima putenza europea apparsu nant'à u palcuscenicu asiaticu: u Portugallu hà cunquistatu rapidamente certi zoni è hà stabilitu posti di cummerciale quì. Pigliate un Goa, Macao, Malacca è un pocu dopu ancu Ayutthaya.
À a fine di quellu seculu, i cummircianti di e Sette Pruvince cuminciaru ancu à bramà e ricchezze chì l'Asia avia da offre. Hè per quessa chì anu mandatu Cornelis è Frederik de Houtman à Lisbona in u 1592 per sapè più nantu à e rotte di cummerciu in u Far East. Questu hà purtatu à una prima spidizioni di quattru navi più chjucu sottu u cumandamentu di Cornelis de Houtman. Trà u 1594 è u 1597 sti navi partianu da Texel à Giava, induve firmavanu un trattatu cù u Sultanu di Bantam (Giava Occidentale) è tornanu cù una stiva piena di spezie. Sta spidizioni costò a vita di 153 omi. Dopu à sta prima spidizioni riescita, assai più viaghji seguitanu prestu, l'azionisti di e cumpagnie private implicate sò diventati assai ricchi.
A prima sperienza di l'Olandese cù Siam
A quinta spidizioni partì in u 1600 cù sei navi sottu u cumandamentu di l'Ammiragliu Jacob van Neck à l'Est. I spezie sò stati caricati in Bantam, altri navi partianu per e Molucche. C'era troppu pocu di merchandise in magazzini è si n'andò dopu à Pattani, induve ghjunghjenu cun ritardu u 7 di nuvembre di u 1601. In a strada, ci hè stata una visita involontaria à Macao per via di e cundizioni climatichi è a lettura di carte incorrecta.
Pattani era tandu un regnu guvernatu da una regina è un statu vassal di Ayutthaya. Malgradu l'obiezioni di i cummircianti portughesi, cinesi è giapponesi, Jacob van Neck hà sappiutu cuncludi un trattatu cù a regina per u cummerciu di pepite è hà stallatu un magazzinu solu trè ghjorni dopu à u sbarcu. Quandu van Neck lasciò Pattani in l'aostu di u 1602 cù assai spezie preziose, parechji navi Olandesi eranu digià ghjunti è abbandunò un magazzinu cù 26 cummercianti Olandesi da trè cumpagnie diverse. In u marzu di u 1602, a Cumpagnia di l'India Orientale Uniti hè stata fundata in Amsterdam, riunendu tutte e sei cumpagnie esistenti. Dopu à quessa, e cose andavanu prestu è da u 1620 u VOC era di granu a cumpagnia di cummerciale più impurtante in l'Oriente.
Hè cusì chì u storicu Francois-Henri Turpin hà descrittu e trè nazioni europee principali in Siam in u 1771:
"I purtughesi eranu l'epitome di a terribili miseria. A so pigrizia naturale, aggravata da u clima, li impedia di prufittà di i vantaghji di un paese à u quale purtonu i so vici ma ùn facia micca usu di e virtù di quellu paese. ….L'Inghilterra pusò i fundamenti di una urganizazione ma a so natura orgogliosa è a ghjilosia di a so indipendenza impediscenu di piegà sottu à u jugu di un tiranu cù un putere illimitatu. A causa di a so mancanza d'ubbidienza, sò cascati in disgrazia è anu da lascià u paese ...
L'Olandese, invece...
...Eranu flexibuli è trattabili, sempre pronti à piace à quelli chì li pudianu arricchisce, è eranu i soli europei chì custruivanu nantu à fundamenti fermi. Eranu bè cù qualcosa sempre chì era utile è arricchisce. A simplicità di i so modi hà incuraghjitu a fiducia di una nazione chì hà cridutu ch'elli puderanu esse suspetti di quelli chì si circundanu di lussu. "
I primi cuntatti cù Ayutthaya
In u 1603 l'Ammiragliu Wijbrant van Waerwyck hà scuntratu un ambasciatore di u rè siamese Naresuan in Pattani. Li disse di i cuntatti di Siam cù a Cina. Waerwyck era assai interessatu in più cumerciu cù a Cina, per quessa hà scrittu una lettera à u rè Naresuan in u ghjugnu 1604. Una prima spidizioni partì senza successu per Siam guidata da Cornelis Speckx è u so cuginu Jan Volkertz. Una nova guerra trà Ayutthaya è Birmania, a morte di u rè Naresuan in u 1605 è a successione di u rè Ekathotsarot hà lanciatu una chjave in l'opere. In u 1606 una seconda delegazione à Ayutthaya seguita da Jacques van der Perre è Willem Tonnemann per investigà e pussibulità per più attività economiche. U cuntattu cù a corte hè andatu bè finu à ch'elli dumandanu un set di betel d'oru, qualcosa chì puderia esse pussede solu da i nobili. In ogni casu, u rè era bè dispostu versu l'Olandesi, sia solu per fastidiu i Purtughesi è i Spagnoli. Hanu ricevutu appruvazioni per creà un magazzinu chì durò finu à a distruzzione di Ayutthaya in u 1767.
L'ambasciatori di Ayutthaya à u "Rè d'Olanda"
I favori accordati à l'Olandesi suscitanu l'invidia è a rabbia trà i Purtughesi, chì anu pruvatu in ogni modu di mette l'Olandese in una mala luce cum'è una nazione senza scrupule di pirati senza terra è cità. Forse hè per quessa chì u rè Ekathotsarot hè diventatu curiosu è hà decisu di mandà una ambasciata in l'Olanda. U 19 di dicembre di u 1607, quelli mandati, quindeci forti, ghjunghjenu in Bantam. U VOC avia dichjaratu prima ch'elli ùn eranu micca disposti à mandà ambasciatori in Olanda, postu chì saria troppu caru, ma si sentenu chì ùn puderanu micca ricusà stu gestu da u rè. I dui ambasciatori principali sò stati messi nantu à una nave mentre l'altri sò stati mandati in Siam.
Duranti u viaghju da ghjennaghju à sittembri 1608 ci sò stati qualchi prublemi. Cornelis Speckx è u so cuginu sò morti è apparentemente un imbasciadore hà pigliatu qualchi gemme da Speckx... U cumandante di a flotta Matelieff hà minacciatu di tagliare l'arechje di l'ambasciadore s'ellu ùn li restituia micca e gemme ! Ddu ritornu hè statu fattu per mezu di l'altru imbasciadore, chì avia "justu vistu e gemme chì stavanu in qualchì locu", cusì chì sia a reputazione è l'arechje sò state risparmiate. U 2 di sittembri 1608, a flotta ghjunse in l'Olanda.
L'imbasciadore in e Sette Pruvince è u risultatu
Un cuntu di l'accolta di l'imbasciadore siamesi in Olanda hè statu cunservatu in un documentu francese di dece pagine. Alcune citazioni:
"U cumandante di a flotta Matelieff hà fattu una visita à u prìncipe Maurits u 10 di settembre, durante a quale hà presentatu i successi di l'attività di VOC in Asia durante un pranzu. Hà mintuvatu e battaglie cù i Purtughesi chì anu persu tredeci grandi barche è e boni relazioni cù i rè in Asia, in particulare in Siam. Disse di i dui ambasciatori siamesi ch'ellu avia purtatu cun ellu, chì dicianu à u rè siamese chì l'Olandesi ùn eranu micca pirati, cum'è u purtughese dichjaranu, ma chì avianu un paese cù cità è cumpagnie. U ghjornu dopu, i dui siamesi anu visitatu u principe Maurits. Ils le considérèrent comme roi, s'agenouillèrent, s'inclinèrent profondément trois fois et se glissèrent vers le prince qui leur fit signe de se lever, ce qui fit.
U ducumentu francese discrive u siamese cum'è abbronzatu, cù u nasu pianu è i capelli grossi è neri cum'è a criniera di cavallu: "A so lingua hè barbare è difficiuli di capiscenu, mentre chì in u scrittu e parolle ùn sò micca siparati l'una di l'altru". I Siamesi trasmettenu a lettera di u rè incisa nantu à l'oru machjatu, è si scambiavanu rigali preziosi è, attraversu un interprete, prumesse d'amicizia. I dui ambasciatori sò stati in Olanda per altri diciassette mesi. Pocu hè cunnisciutu di elli, salvu chì anu visitatu Hoorn è Enkhuizen. In settembre di u 1609, i Signori XVII di u VOC decidenu di rinvià l'ambasciatori in Siam, cù un rappresentante di a cumpagnia, lettere è rigali cù un "relycker prezzu".
A flotta VOC partì da Texel u 30 di ghjennaghju di u 1610 è, dopu à un viaghju difficiule cù a perdita di ottu navi, ùn ghjunghjenu in Bantam finu à u 19 dicembre. U capimachja di Ayutthaya hà dettu chì in i trè anni precedenti u rè Ekathotsarot hà dumandatu parechje volte se i so ambasciatori eranu digià vultati o ciò chì li era accadutu. Stu rè hè mortu in u 1610.
Ciò chì hè accadutu à i dui ambasciatori hè è ferma un misteru per tutti. Si sò affucati durante u tragicu viaghju di ritornu ? Ma perchè u rè o u capimachja in Ayutthaya ùn era micca infurmatu di questu dopu? O avianu a paura di a vindetta di u rè dopu u so robba di e gemme è fughjenu ? Ùn sapemu micca è probabilmente mai.
Fonte: Dirk van der Cruysse, Siam & the West, 1500-1700, Silkworm Books, 2002
Grazie per stu pezzu di storia. Chì ghjè un bonu libru per leghje (micca troppu seccu) nantu à u VOC in Siam?
Quistione difficile, Louis, perchè ùn aghju micca lettu assai nant'à stu sughjettu. Pudete visità Ban Hollanda in Ayutthaya. Juggling on "VOC and Siam" produce assai letteratura. Forse u libru di u famosu Han ten Brummelhuis, Merchant, Courtier and Diplomat, Lochem: de Tijdstroom, 1987 hè qualcosa per voi.
È questu:
Dr. Bhawan Ruangsilp, avà prufissore in l'Università Chalulongkorn, hà dedicatu un studiu à questu sughjettu anni fà è hà scrittu un libru annantu à questu, intitulatu "Traders olandesi in Ayutthaya".
https://www.thailandblog.nl/geschiedenis/eerste-hollandse-gemeenschap-thailand/