Khun Phaen è u figliolu (noiAkame / Shutterstock.com)

Ogni travagliu literariu pò esse lettu in parechje manere. Questu hè ancu appiicatu à l'epica più famosa è ammirata in a tradizione literaria tailandese: Khun Chang Khun Phaen (in seguitu KCKP).

Eranu i narratori itineranti è i trovatori chì l’anu fattu in parte in i paesi pè u publicu chì rideva è pienghje. A storia pò risaltà à u 17e seculu, hè stata trasmessa à l'orale è era sempre supplementata cù novi linee narrative. À u principiu di u 19e seculu, a corte reale hà cura di ellu, adattatu secondu e norme è i valori di l'epica è l'hà registratu in scrittura. Intornu à u 1900 era u prìncipe Damrong chì pubblicò l'edizione più famosa in stampa.

Questu articulu hè statu prontu per un tempu, ma hè avà aghjurnatu dopu a bella traduzzione di l'epica da Rob V.

Un brevi riassuntu di a storia:

Chang, Phaen è Wanthong crescenu inseme in Suphanburi. Chang hè un omu bruttu, cortu, calvo, malfaccia, ma riccu è cunnessu à a famiglia reale. Phaen, invece, hè poviru ma bellu, bravu, bonu in l'arti marziali è a magia. Wanthong hè a più bella ragazza di Suphanburi. Ella scontra à Phaen, chì era un novice à l'epica, durante Songkran è cumincianu un affare appassiunatu. Chang prova di cunquistà Wanthong cù i so soldi, ma l'amore vince. Phaen abbanduneghja u tempiu è si marita cù Wanthong.

Uni pochi ghjorni dopu, u rè convoca Phaen per guidà una campagna militare contru Chiang Mai. Chang coglie a so chance. Ellu sparghje un rumore chì Phaen hè cascatu è, cù a mamma di Wanthong è a so ricchezza cum'è alliati, riesce à catturà u Wanthong riluttante. Wanthong gode di a so vita còmoda cù u so maritu novu, cunzidiratu è fidu.

Allora Phaen torna da a so vittoria nantu à u campu di battaglia cù una bella donna, Laothong, cum'è spoils. Va à Suphanburi è riclama a so prima moglia, Wanthong. Dopu un argumentu ghjilosu trà Laothong è Wanthong, Phaen abbanduneghja, lascendu Wanthong cun Chang. Per un offense, u rè piglia pussessu di Laothong. 

Phaen torna à Suphanburi è rapisce Wanthong. Vivenu in solitudine in a jungla per parechji anni. Quandu Wanthong diventa incinta, decide di vultà in Ayutthaya induve Phaen fastidiu u rè dumandendu u ritornu di Laothong. Phaen hè incarceratu induve Wanthong si cura di ellu.

Ma dopu Chang rapisce à a so volta Wanthong è a porta à a so casa induve dà nascita à u figliolu di Phaen. Hè datu u nome Phlai Ngam è cresce cum'è l'imaghjini sputichi di u so babbu. In un umore ghjilosu, Chang prova di tumballu lascendulu in a jungla, chì falla, è Phlai Ngam si ritira in un tempiu.

Passanu anni in quale Phlai Ngam seguita i passi di u so babbu. Hè vittorioso nantu à u campu di battaglia di guerra è amore. Chang ùn rinuncia micca à a lotta per Wanthong. Ellu supplica u rè di ricunnosce definitivamente Wanthong cum'è a so moglia. U rè convoca Wanthong à ellu è li urdineghja di sceglie trà i so dui amanti. Wanthong esita, chjamendu Phaen cum'è u so grande amore è Chang cum'è u so fidu prutettore è u so bon guardianu, dopu chì u rè infuria è cundanna à esse decapitata.

Wanthong hè purtatu à u situ di esecuzione. U so figliolu Phlai Ngam faci un sforzu maiò per affucà u core di u rè, u rè pardona è commuta a pena in prigiò. I cavalieri veloci, guidati da Phlai Ngam, partenu immediatamente da u palazzu. Sfurtunatamente troppu tardu, cum'è da luntanu vedenu u boia alzà a spada è ghjustu quandu Phlai Ngam ghjunghje, casca a testa di Wanthong.

Decapitazione (micca Wanthong ma u babbu di Khun Phaen) - (JaaoKun / Shutterstock.com)

A visione tailandese di a literatura

Inizialmente, a discussione di a literatura in Tailanda centrava a maiò parte di a so attenzione nantu à a forma, è questu hè sempre u casu in a maiò parte di i libri di testu oghje. Si trattava di scelta di parolle, allitterazioni, rima è ritmu, mentri ùn era micca cunsideratu necessariu di discutiri o ghjudicà u cuntenutu in più detail.

Hè cambiatu in i turbulenti XNUMXini. In più di discussione di i cambiamenti suciali è pulitichi, nasce un novu muvimentu chì si senti più attrattu da u cuntenutu di a literatura. L'epica KCKP ùn hà micca scappatu ancu. Aghju trovu estremamente sorprendente è informativu per leghje quante interpretazioni volte assai diverse di l'epica apparsu. Sò in u libru citatu quì sottu. Li citaraghju brevemente è aghjunghje a mo propria interpretazione.

A sucetà siamese hà sappiutu (è ùn hà) principii

Era l'opinione di ML Boonlua Debryasuvarn. Era u trenta-secondu figliolu di un babbu nobile è u primu studiente femminile in l'Università Chulalongkorn, resu pussibule dopu à a rivoluzione di u 1932. Studiò a literatura, dopu insignò è hà scrittu articuli è libri. U so essai nantu à u KCKP apparsu in u 1974. In questu ella mostra cumu nimu in l'epica ùn importa di principii o regule. L'autorità sò incompetenti è i trasgressori sò raramente puniti. Incidentally, ella dà u listessu ghjudiziu duru nantu à u statu di l'affari in u so tempu.

Phaen cuntinuò u so viaghju, in un cimiteru truvò u corpu di una donna incinta morta. Cù i so mantra, hà cuntrullatu a so mente è sguassate u fetu da u so ventre. Pigliò u zitellu chì pienghje in i so braccia è battezzò stu spiritu cum'è u so Kuman Thong

L'aggressione di i caratteri in l'epica KCKP

Cholthira Satyawadhna hà ancu graduatu à l'Università Chulalongkorn cù una tesi appruvata in u 1970 intitulata: "L'applicazione di i metudi occidentali di a critica letteraria moderna à a literatura tailandese". L'analisi psicologica di Cholthrak hè basatu annantu à i cuncetti freudiani opposti di " desideriu di morte " è " desideriu di vita ", in particulare in relazioni sessuale. Da quì spiega l'attitudine aggressiva è sadica di Khun Phaen è a dispusizione masochista di Wanthong.

 "Sei cusì pienu di sè stessu Wanthong, aghju guasi tagliatu Khun Chang in pezzi, ma hè TU chì tradisce quì. Die Wanthong!" Pichjava i pedi è sguassò a so spada.

L'epica KCKP rapprisenta u paisaghju buddista morale

L'epica KCKP hè ambientata à l'iniziu 19e seculu adattatu da a corte siamese à e norme è i valori prevalenti chì a corte vulia stabilisce è propagate. Warunee Osatharom hà scrittu prima assai nantu à i diritti umani, a pusizione di e donne è a relazione trà u statu è a sucità. In un essai versu u 2010 mostra cumu a corte usa u codice morale da e scritture buddiste per stabilisce l'ideulugia di un statu buddista è reale. Khun Phaen hè un omu "bonu" perchè leali à u rè è Wanthong una donna cattiva perchè ignora i desideri di u rè è secondu a logica di u karma ella paga cù a so vita.

"Phlai Kaeo hè u vostru cumpagnu di e vite passate. Micca centu mila altri omi puderanu vince u vostru core. Sò preoccupatu s'ellu sapete ancu cumu cura di ellu. Ùn avete micca fà sbaglià chì puderia arrabbiare u vostru maritu. Mantene u vostru calmu, ùn importa ciò chì a situazione, dimustrallu umiltà è ascolta. Ùn fate micca ghjilosu è ùn fate micca prublemi. Sì qualchissia face un sbagliu, parlate prima inseme. Ùn batte micca è gridate. Pò esse benedettu cun felicità constante. Andate avà, u vostru maritu vi aspetta ". È cù queste parolle Phim intrì in a casa nuziale. Cum'è una bona donna, Phim si prostrava à i pedi di u so signore, maestru è maritu.

A cità, u paese è a jungla sò fattori codeterminanti per l'identità è a vuluntà (libera).

David Atherton hà scrittu a prima tesi straniera nantu à KCKP in u 2006. Ellu mostra cumu i punti di vista, u cumpurtamentu è l'identità di e persone in l'epica pò differisce secondu u so locu. In a cità sò largamente ligati à i regulamenti ubligatori chì s'applicanu quì, mentre chì hè assai menu u casu in u paese è a casa. In a jungla induve Phaen è Wantong passanu parechji mesi, ponu infine esse stessi. Quasi tutte e scene d'amore da KCKP sò descritte da i fenomeni naturali: pioggia, venti furiosi, tronu è lampi, è poi pace è tranquillità.

Una volta in u prufondu in a jungla, a coppia hà godutu a natura impressiunanti. Lentamente, u so amore per Khun Phaen hà tornatu è anu fattu l'amore sottu à un grande banyan tree.  

U Phaen ribellu è a lotta per u putere

Parechji racconti folklori tradiziunali da Tailanda cambianu a realtà esistente è e credenze sottostanti. A Dea Rice hè più forte chè u Buddha, Sri Thanonchai hè più intelligente chì u Re è cusì in questa epica. Un vuluntariu di u populu, Khun Phaen, in parechji modi s'oppone à u putere è a ricchezza di a classa dirigente chì pussede da a so pusizioni formale. Khun Phaen s'oppone à u so putere è a cunniscenza individuale. Hè a maestria ch'ellu hà maestratu stessu. Chris Baker è Pasuk Pongpaichit paragunanu cù a legenda di Robin Hood. Wantong ùn hè micca cundannatu à morte per esse una donna cattiva, ma per minà apertamente l'autorità di u rè. Parechje storie populari di i vechji tempi sò nantu à questu. U putere di u rè è u putere oppostu di u populu. L'audienza deve avè amatu.

Phra Wai si precipitò à u palazzu, è utilizò mantras per mette u rè in un statu di mente pusitivu. "Chì vi porta quì? Anu digià uccisu a to mamma? - dumandò u rè

Wanthong hè una donna ribelle è indipendente, una feminista iniziale?

A mo cuntribuzione hè questu. Quasi tutti i cumenti nantu à l'epica KCKP ritrate Wantong cum'è una donna male. Ella ama dui omi, hè forte di vuluntà, emutivu è ùn mince mai e so parolle. Rifittendu di cunfurmà à e norme suciali prevalenti per u cumpurtamentu di e donne, ella face e so scelte è và u so propiu modu. Ùn si sottumette mancu à u rè è hà da pagà per ellu cù a decapitazione. Chì a face una donna muderna in certi modi, forse duvemu chjamà una feminista ancu s'ellu hè più di un attivismu. Hè pussibule chì in tutti quelli seculi chì l'epica hè stata realizata in i paesi è e cità, Wantong hè stata admirata da parechji, in sicretu è soprattuttu da e donne.

Mamma s'avvicinò à Wanthong, "Cum'è veduva diventate a pruprietà di u rè. Basta accetta a manu di Khun Chang. L'unicu malu cun ellu hè u so capu, ma hè un omu riccu è pò piglià bè cura di voi ". Wanthong spara, "Vidite solu i so soldi, ancu s'ellu era un cane o un porcu, mi dariate sempre. Sò solu sedici anni è digià dui omi ?!»

È questu mi porta à una osservazione finale. In u passatu, ancu, ci era parechje opinioni opposti. Pensu chì questi cunti populari spessu avianu l'intenzione di mette a classe dirigente è e norme è i valori prevalenti in una luce diversa per mezu di u cumpurtamentu di i caratteri principali in i stori, senza dubbitu per u piacè di l'audienza. Hè per quessa ch'elli eranu cusì populari

Risorse è più

  • Cinque studii nantu à Khun Chang Khun Phaen, The Many Faces of a Thai Literary Classic, editatu da Chris Baker è Pasuk Phongpaichit, Silkworm Books, 2017 - ISBN 978-616-215-131-6
  • A storia di Khun Chang Khun Phaen, a Grande Epopea Folk di l'Amore è a Guerra di Siam, Libri di Vermi di Seta, 2010 - ISBN 978-616-215-052-4
  • U riassuntu di KCKP da Rob V:

www.thailandblog.nl/cultuur/khun-chang-khun-phaen-thailands-most-famous-legende-part-1/

www.thailandblog.nl/cultuur/khun-chang-khun-phaen-thailands-most-famous-legende-part-2/

www.thailandblog.nl/cultuur/khun-chang-khun-phaen-thailands-most-famous-legende-part-3/

www.thailandblog.nl/cultuur/khun-chang-khun-phaen-thailands-most-famous-legende-part-4/

www.thailandblog.nl/cultuur/khun-chang-khun-phaen-thailands-most-famous-legende-part-5-slot/

Un pezzu prima di mè circa:

4 Risposte à "I diversi punti di vista nantu à l'epica Khun Chang Khun Phaen"

  1. Rob V. dice su

    In i tempi antichi, a regione era principalmente matriarcale, cusì i ligami di famiglia passavanu per a mamma è micca per u babbu. À un puntu chì hà inclinatu versu una sucità patriarcale, ma ùn sguassate micca tracce cusì 1-2-3. Ùn hè micca maravigghiusu chì u putere è l'apprezzazione femine sò perpetuati. Wanthong pò esse "sbagliatu" secondu l'opinioni di a classe alta à a fine di u 19u è u principiu di u 20u seculu per ùn cunnosce u so postu, ma certamente serà stata elogiata da altri gruppi ancu. Una bella donna, chì ùn hè micca cascatu nantu à a bocca è ùn lascia micca vende i tuberi per i limoni. Una donna da innamurà.

    Avete vistu ancu in un gran numaru di altre donne di sta saga, ma ancu in i vechji stori di u passatu (più di un seculu fà), chì e donne sapianu manighjà e cose è ùn assumanu micca un rolu prudish o sottumessu. Pigliate e donne apertamente flirting, per esempiu, chì chjaramente vene da a pratica reale. Allora iè, pensu ancu chì in i tempi di i cuntatori itineranti, parechji spettatori ascoltavanu sta epica cun appruvazioni è divertimentu. 🙂

    • Vince dice su

      E donne sò sempre più putenti chè l'omi in Tailanda.
      L'omi sò u capu, e donne sò u capu.

  2. Erik dice su

    Tino, grazie per sta spiegazione! È cun una parolla tardiva di ringraziamentu da mè à Rob V per a so cuntribuzione.

    • Rob V. dice su

      Per l'entusiasmu di più analisi, cù un pocu di Google si ponu truvà in linea:

      1. Chris Baker è Pasuk Phongpaich cù:
      - "A carriera di Khun Chang Khun Phaen", Journal of the Siam Society 2009 Vol. 97
      (si sovrappone in parte e so analisi in KCKP)

      2. Gritiya Rattanakantadilok cù a so tesi (ghjugnu 2016):
      - "Traduzzione di a storia di Khun Chang Khun Phaen: rapprisintazioni di a cultura, u genere è u Buddhismu"
      (Di quale u Capitulu 2.2 tratta di u cuntenutu: creazione di fantasmi è pulizziari e storie attraversu "Siwalai" è ancu in quantu à l'identità femminile).


Lascia un cumentu

Thailandblog.nl usa cookies

U nostru situ web funziona megliu grazia à i cookies. In questu modu pudemu ricurdà e vostre paràmetri, fate un'offerta persunale è ci aiutanu à migliurà a qualità di u situ web. Read more

Iè, vogliu un bonu situ web