Pigliate una ciotola è mette i fili di cuttuni è u risu cottu in questu, versà l'acqua sopra è impasta tuttu bè. I filamenti sò secchi per un ghjornu è i picculi pezzi di risu sò sguassati cù un pettine fattu da a buccia di coccu. E fighjate quì: un filu di cuttuni durable cù quale un tela chjamatu Ang Sila pò esse tissutu.

Chì : ùn l'avete mai intesu parlà ? Ùn hè micca surprisante, perchè finu à sei mesi fà, una donna di 93 anni in Ban Puek (Chon Buri) era l'unica chì dominava a tecnica di più di 100 anni. Ma per furtuna hà sappiutu trasmette a so cunniscenza à qualchi donne di u so paese, per chì u prucessu ùn hè micca persu.

A nanna Nguan Sermsri hà amparatu a tecnica cum'è una zitella di 12 anni da a so mamma. A so famiglia hà tessi Ang Sila quandu a piantazione di risu è a cugliera era finita. I paisani ùn anu micca cultivatu u cuttuni stessu, ma compru u filatu in un mercatu lucale per a tintura è u tissutu. I culori populari eranu bianchi, rossi chjaru è scuru, purpura prufonda cum'è i fiori di l'albergine, blu, giallu cum'è betel è giallu cum'è fiori champak.

Ùn ci era micca un mutivu o mudellu specificu in u passatu. In seguitu, i paisani anu aduttatu certi motivi da i stranieri è a nanna Nguan hà ancu creatu alcuni motivi. Hà pigliatu in prestu un mutivu da un mudellu nantu à i pantaloni di u rè chì portava quandu visitava Chon Buri. Dice ancu ella phikul worasa (fiori di legnu bullet), chì era statu insignatu à i paisani da a regina Savang Vadhana, a moglia di u rè Chulalongkorm, chì stava regularmente in Si Ratcha.

Malin Inthachote, capu di u Ban Puek Women's Group, chì i cinque membri anu amparatu a tecnica da a nanna Nguan, dici chì a Principessa Maha Chakri Sirindhorn hà ricunnisciutu stu mutivu speciale quandu Ang Sila l'hà presentatu cù un pannu durante una visita à Savang Vadhana prima di questu annu. Memorial Hospital. A principessa hà incuraghjitu i paisani à rinviviscia è à priservà a tecnica di tissitura.

Duranti a seconda guerra mundiale, a nanna Nguan hè stata custretta à piantà di tessi perchè ùn ci era micca fili di cuttuni, ma dopu a guerra hà pigliatu u filu di novu. Per guadagnà soldi extra, hà assuciatu alcune donne per tessi Ang Sila è vende i tessuti in i mercati lucali. U prezzu cresce gradualmente da 28 à 30 à 130 baht per pezzu di 3 metri. Quandu avia 70 anni, si firmò.

A nanna Nguan hà dui figlioli è trè nipoti, ma nimu d'elli hè interessatu à u tissutu. Allora e cinque donne di u gruppu di e donne sò ghjunte à u mumentu propiu. Unu di elli, avà mortu, hà insignatu à una quantità di donne è studienti lucali a tecnica di tissitura, cusì ci hè una bona chance chì Ang Sila cuntinueghja à esiste.

"Saria tristu s'ellu ùn ci era più tessitura, perchè mi piace à tessitura", dice a nanna Nguan. "In u passatu, tutte e famiglie di stu paese tessevanu tessili per aduprà cum'è pha khao ma (paglia), sarong e camicie. '

Malin hè d'accordu: ogni donna in Ban Puek tesse. A maiò parte ùn avianu micca telai è tessi trà dui pilastri sottu à e so case di lignu. In seguitu sò vinuti i primi telai sempre primitivi. U gruppu di e donne hà avà sei telai. E cinque donne anu ricevutu lezioni da a nanna Nguan per sei mesi. I tessuti tessuti da ella sirvutu cum'è un esempiu.

Quandu anu ammaistratu cumplettamente a tecnica, volenu cumincià à vende tessili è vestiti. Sì tutti l'ufficiali in Chon Buri anu purtatu una cammisa Ang Sila una volta à settimana, cum'è credenu, deve certamente travaglià.

(Fonte: posta di bangkok, 16 di lugliu di u 2013)

3 risposte à "Grazie à a nanna Nguan (93), Ang Sila cuntinueghja à esiste"

  1. Jan dice su

    Eru una volta in un paese OTOP chjamatu Ang Sila in Chonburi. Ci hè una cunnessione trà sta signora è u paese cù stu nome ?

    • Dick van der Lugt dice su

      @ Jan U tambon induve Nguan vive hè chjamatu Ban Puek (in verità in a pruvincia di Chonburi). Ùn aghju micca u terminu OTOP (One Tambon One Product) in l'articulu, ma puderia esse bè chì Ang Sila hè inclusu in a gamma OTOP. Forsi Ang Sila hè ancu u soprannomu di Ban Puek.

  2. Jan dice su

    Grazie, Dick, hà fattu una ricerca rapida. Mi ricordu quandu Ang Sila era praticamente nantu à a costa. È veramente. Hè situatu à circa 5 km à nordu di Ban Puek. Probabilmente i dui paesi sò da u listessu Tambon. A quistione resta se u paese hè chjamatu dopu à u materiale o vice versa. Un dettagliu interessante hè chì tutti dui sò vechji. Ang Sila si face publicità cum'è un paese assai vechju nantu à bandiere è banners quandu l'aghju visitatu 3 anni fà nantu à u talad di dumenica cù di sicuru parechji prudutti Otop. U paese hè cunnisciutu ancu per i so mortar di petra.


Lascia un cumentu

Thailandblog.nl usa cookies

U nostru situ web funziona megliu grazia à i cookies. In questu modu pudemu ricurdà e vostre paràmetri, fate un'offerta persunale è ci aiutanu à migliurà a qualità di u situ web. Read more

Iè, vogliu un bonu situ web