Dara Rasami, o femeie influentă între două regate

Dara Rasami (1873-1933) a fost o prințesă a dinastiei Chet Ton din regatul Lan Na (Chiang Mai). În 1886, regele Chulalongkorn al Regatului Siamului (zona Bangkok) i-a cerut mâna în căsătorie. Ea a devenit o consoartă cu celelalte 152 de soții ale regelui Chulalongkorn și a jucat un rol important în fuziunea ulterioară a Siam și Lan Na în Thailanda de astăzi. Ea a fost implicată activ în reforma culturală, economică și agricolă după întoarcerea sa la Chiang Mai în 1914.

Doar pentru a fi clar acest lucru. Prin Siam mă refer la regatul Rattanakosin sau Bangkok, situat în Câmpia Centrală cu unele prelungiri spre sud. Prin Lan Na, mă refer la regatul Chiang Mai, care în sens politic, economic și cultural s-a extins mai mult în statele Shan din vest (azi Myanmar), în zonele de nord a ceea ce este acum Laos și la sud de Yunnan. (China). Abia la începutul anilor 20^e secol, s-a născut Siam-ul modern, corespunzător Thailandei de astăzi.

Femeile aveau un statut relativ ridicat în Siam și în zonele înconjurătoare vorbitoare de thailandeză. Erau foarte vizibile în toate zonele, inclusiv în afara gospodăriei. Au avut o pondere majoră în aproape toate activitățile economice și culturale, de la comerț și agricultură la țesut, cânt și dans. Căsătoria era rar forțată, divorțul era ușor și comun.

Acest lucru se aplica într-o măsură mult mai mică femeilor din interiorul zidurilor curților regale și nobiliare. Erau mult mai puțin vizibili și aveau mai puține libertăți, mai ales sexual.

Asta nu înseamnă că unele femei nu puteau exercita multă putere și influență în interiorul zidurilor palatului. Un exemplu în acest sens este Dara Rasami. (nota 1).

S-a născut la 16 august 1873, fiica regelui Inthawichayanon și a reginei Thipkraison (nota 2) din dinastia Chet Ton (Lan Na) (nota 3). Ea a crescut în limba, obiceiurile și obiceiurile din Nord, dar pe lângă Yuan (kham meuang, limba nordică), a învățat și thailandeză și engleză oficială.

În 1883, a circulat un zvon că regina Victoria a vrut să o adopte pe Dara Rasami ca parte a colonizării ulterioare de către Anglia a Lan Na, despre care se spune că ar fi provocat cererea neobișnuită în căsătorie a regelui Chulalongkorn cu Dara Rasami, neobișnuită deoarece femeile aproape întotdeauna erau prezentate rege. Este mai probabil ca cererea în căsătorie să aibă mai mult de-a face cu întărirea legăturii dintre dinastia Chakri și imperiile din jur prin adăugarea în harem a femeilor din acele regiuni îndepărtate. Corpul feminin ca factor de putere.

Viața lui Dara Rasami între zidurile palatului

În 1886, Dara Rasami, în vârstă de 13 ani, dar considerată adult, a părăsit Chiang Mai spre Bangkok, o călătorie parțial cu elefantul, parțial cu barca, care a durat apoi trei săptămâni.

Viața ei acolo nu a fost întotdeauna plăcută. Toate femeile din palat erau supuse unor reglementări foarte stricte și restrictive, de exemplu în ceea ce privește vizitele în interiorul sau în afara palatului. (nota 4). Apropo, o piață în afara zidurilor palatului era un loc de întâlnire pentru îndrăgostiți.

Multe femei din palat au văzut-o ca pe o străină, o Lao, așa cum erau numiți atunci oamenii din Lan Na. Ea purta părul lung în timp ce femeile adevărate siameze îl țineau foarte scurt și îmbrăcămintea ei diferă și ea de cea a doamnelor siameze. Mirosea a pește fermentat, celelalte femei o tachinau. Ea însăși a rămas mândră de identitatea ei Lan Na, deși a adoptat multe obiceiuri siameze.

Între zidurile palatului

În noiembrie 1889, la vârsta de 16 ani, a avut o fiică. Din păcate, ea a murit aproape trei ani mai târziu, provocându-i atât de multă durere încât a distrus toate fotografiile fiicei sale (nota 5). Mai târziu va ajuta și la adoptarea și îngrijirea copiilor născuți în palat.

Cu toate acestea, Dara Rasami a reușit să promoveze muzica, dansul și teatrul Lan Na în palat, așa că și-a scris propria dramă de dans. Unele femei i-au adoptat hainele Lan Na.

Poate fi util să menționăm că în palat mai era o doamnă nobilă Lan Na, numită Thip Kesorn. Ea a avut un fiu, Dilok Nopparat, care în 1905 a fost primul thailandez care a obținut un doctorat în străinătate (economie în Germania).

În jurul anului 1900, regele s-a mutat împreună cu Dara Rasami și alte patruzeci de femei în noul Palat Suan Dusit („Grădina Cerească”). După cum sugerează și numele, era mai multă verdeață și mai mult spațiu. Multe femei s-au distrat cu un nou hobby: ciclismul.

În 1909, Dara Rasami a vizitat Chiang Mai. Regele a escortat-o ​​afară, iar Dara Rasami a spălat picioarele regelui cu părul ei.

Apropo, femeile din harem puteau părăsi palatul cu permisiunea regelui dacă nu purtau copilul regelui.

Anii ei în Chiang Mai

În 1910, regele Chulalongkorn a murit, iar Dara Rasami a obținut permisiunea regelui Vajirawuth de a se întoarce la locul ei de naștere în 1914. În cei aproape douăzeci de ani până la moartea ei în 1933, a fost foarte activă în tot felul de domenii. La fel ca la Bangkok, ea a promovat muzica, dansul și teatrul, acum cu o înclinație siameză. Ea a lucrat mult și cu textile. Interesantă a fost și implicarea ei cu noile metode agricole și culturi agricole, pentru care a călătorit mult în satele din jur. Ea a adus trandafiri din Anglia. Și, în cele din urmă, a făcut eforturi pentru a introduce anumite medicamente.

Ea nu a abordat toate acestea cu blândețe. Dacă ceva nu îi plăcea, îl pedepsea cu loviri și pumni, au spus contemporanii ei.

Ea a murit în 1933. Cenușa ei, și înainte de aceasta, cenușa fiicei ei, au fost îngropate în cimitirul regal de la Templul Suan Dok din Chiang Mai și lângă Templul Ratchabhopit din Bangkok.

Părul lung al Darei Rasami

Phra Khruba Sri Wichai și rezistența la colonizarea Lan Na de către Siam

Acolo unde Dara Rasami a încercat să formeze o punte între regatul din nordul Lan Na și regatul sudic al Siamului, călugărul Khruba Sri Wichai a fost cel care s-a opus influenței tot mai mari a Bangkokului asupra chestiunilor religioase, în special în nord, în special după Legea Sangha. din 1902. Această lege a impus reguli din sudul Siamului asupra tuturor celorlalte zone care aveau adesea o altă tradiție. A fost închis de mai multe ori la Bangkok pentru asta și în cele din urmă s-a resemnat cu insurmontabilul. Ultimul prim-ministru Yingluck și-a început campania electorală în 2011 cu un discurs dedicat acestui călugăr la poalele lui Doi Suthep, arătând o anumită opoziție față de „Bangkok”. Acolo unde memoria lui Dara Rasami este limitată în nord și este alimentată în principal de facțiuni mai regaliste, aproape toată lumea cunoaște rolul călugărului Khruba Sri Wichai.

Au existat mai multe revolte împotriva influenței tot mai mari a Siamului în nord, cum ar fi revolta Shan de la Phichit în 1902 și revolta din San Sai, lângă Chiang Mai, în același timp, atât împotriva influenței tot mai mari din sud, cât și a impozitelor crescute asociate. care se varsă în Bangkok.

Concluzie

Ceea ce este de obicei văzut ca un „harem” numai pentru a-i face pe plac regelui avea acel grup de femei în 19^e și începutul anului 20^e secolul o funcţie politică clară. A fost o legătură între două țări, două regate (și câteva imperii mai mici), între centru și periferie, pentru a crea un nou imperiu, mai târziu Thailanda modernă. Asta nu a mers fără probleme, iar rămășițele acelor contradicții sunt încă vizibile.

Unele femei din acel harem au servit și ca un canal pentru influențele occidentale, în special în domeniul economic.

Poligamia (poligamia) a revenit în Thailanda modernă. Puterea bărbatului exprimată în puterea asupra corpului femeii, așa cum era și obiceiul în monarhia absolută de atunci.

nuci

1 Dara Rasami ดารารัศมี, scris și Ratsami sau Rasmi, înseamnă „Steaua strălucitoare”. Pronunţie ratsami ton înalt, mediu scăzut.

2 Mama lui Dara Rasami, Thipkrasorn, era și ea o femeie inteligentă și activă. Și-a ales și propriul soț, ceea ce pune accent pe independența femeilor la acea vreme. Iată ce a scris despre ea un vizitator occidental, Colquhoun (undeva în jurul anului 1880):

……[Thipkrasorn] a fost evident o doamnă perfectă, tăcută și stăpânită de sine, primită

ne-a făcut bine și demn și ne-a oferit cele obișnuite

băutură răcoritoare de ceai, de parcă ar fi fost obișnuită cu societatea europeană

toata viata ei. Pe de o parte nu a fost nici stângăcie, nici dezvăluire

sau o familiaritate nejustificată pe de altă parte, în felul în care a adoptat-o ​​atunci când conversa

oricând cu diferiţii membri ai partidului nostru. În persoană ea

avea un aspect delicat, în niciun caz lipsit de aspect frumos și poate de formă

 treizeci şi şase până la patruzeci de ani. Ferm și inteligent, și posedă excelent

capacitatea de afaceri…. Atât în ​​Lan Na cât și în Siam, mulți au recunoscut inteligența lui Thipkrasorn

3 Regele Inthawichayanon sa născut ca prinț Inthanon. Linia feminină a predominat adesea în acea perioadă și a devenit rege pentru că s-a căsătorit cu Thipkrasorn, fiica cea mare a regelui precedent. A fost văzut ca o figură destul de slabă în comparație cu soția sa despre care se știa că este puternică. S-a interesat de conservarea pădurilor și, conform dorințelor sale, cenușa sa se odihnește pe Doi Inthanon care poartă numele lui.

4 Pe vremea aceea era un fost călugăr care, îmbrăcat în femeie, își vizita iubita și concubina regelui în palat. Au fost prinși. El a fost executat și ea a murit după un an de închisoare. Au existat, de asemenea, relații lesbiene obișnuite numite „len phuan”: literalmente „playing boyfriend”.

5 Mai târziu, am dat peste o fotografie a Regelui Chulalongkorns, Dara Rasami și a fiicei lor, Vimolnaka Nabisi.

Palatul Dara Pirom

Acesta este un muzeu dedicat vieții și operei lui Dara Rasami, situat în casa ei de mai târziu din Mae Rim, la 20 km nord de Chiang Mai, unde a locuit din 1913 până în 1933. Oferă o imagine excelentă a acestei femei active și este înconjurat de o grădină frumoasă.

Un videoclip despre viața ei:

https://thailandtourismdirectory.go.th/en/info/attraction/detail/itemid/5182

Bronnen

Leslie Castro-Woodhouse, Woman between Two Kingdoms, Dara Rasami and the Making of Modern Thailand, 2020

https://en.wikipedia.org/wiki/Dara_Rasmi

Sarassawadee Ongsakul, Istoria Lan Na, Cărți de viermi de mătase, 2005

Despre acest blogger

Tino Kuis

Născut în 1944 în Delfzijl ca fiu al unui simplu negustor. A studiat la Groningen și Curaçao. A lucrat ca medic în Tanzania timp de trei ani, apoi ca medic generalist în Vlaardingen. Căsătorit cu o doamnă thailandeză cu câțiva ani înainte să mă pensionez, am avut un fiu care vorbește bine trei limbi.
Am trăit aproape 20 de ani în Thailanda, mai întâi în Chiang Kham (provincia Phayao) apoi în Chiang Mai unde îmi plăcea să deranjez tot felul de thailandezi cu tot felul de întrebări. A urmat educația extracurriculară thailandeză, urmată de o diplomă de școală primară și trei ani de școală secundară. A făcut multă muncă de voluntariat. Interesat de limba, istoria și cultura thailandeză. Locuiesc de 5 ani în Olanda cu fiul meu și adesea cu iubita lui thailandeză.

Citiți cele mai recente articole aici

Postări mai vechi de la acest blogger

• culturăNoiembrie 17 2024Amurg pe calea navigabilă
• Întrebarea cititoruluiNoiembrie 4 2024Opinia ta despre integrarea în societatea thailandeză
• Opinie30 octombrie 2024Monahismul reformist sau altfel vor continua să vină noi scandaluri
• Societate28 octombrie 2024Impunitate după masacrul de la Tak Bai din 25 octombrie 2004